Eclipsând grupări mafiote consacrate, reţelele ruseşti de crimă organizată se luptă în prezent pentru supremaţie, încercând să demonstreze că sunt printre cele mai bine structurate şi ramificate de acest gen. Într-o societate post-comunistă în care faliile dintre săraci şi bogaţi s-au accentuat, bandele mafiote ruseşti au avut un teren propice de dezvoltare, reuşind să strângă sume fabuloase din lovituri la comandă, taxe de protecţie şi trafic cu aproape orice – de la femei până la vaccinuri contrafăcute anti-AH1N1.

O „meserie” tot mai populară

După 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a întregului apanaj de idei şi putere concentrat în blocul estic comunist, o bună parte din societatea rusă a ajuns într-o stare de debusolare, adaptarea la un cu totul alt stil de viaţă şi la un alt set de valori, complet diferit, fiind destul de dificilă. De această stare de confuzie au profitat la maximum reţelele de crimă organizată, care s-au format rapid şi s-au extins la fel de repede, înglobând foşti ofiţeri de informaţii ai KGB, foşti militari extrem de bine pregătiţi în con-flictele militare din Cecenia şi chiar foşti poliţişti. Rata destul de mare a imigrării a făcut ca, în ultimii ani, să se vorbească tot mai mult despre o „globalizare” a grupărilor mafiote ruse, care şi-au făcute celule în foarte multe state vest-europene şi chiar în SUA. „Sigur, există foarte multe infracţiuni violente şi extrem de grave comise de compatrioţii noştri peste hotare, dar nu există suficiente date pe baza cărora să se poată afirma că există o structură globală de crimă organizată formată din interlopi ruşi care au emigrat”, declara Timur Lakhonin, şeful Biroului rus al Interpol.

Există, însă, tot mai multe informaţii culese de autorităţile statelor occidentale conform că-rora structurile mafiote ruse s-au extins cu reprezentanţe în toate ţările cu potenţial din punct de vedere al obţinerii de venituri din activităţi ilicite. Mai mult, s-au asociat, pentru creşterea profiturilor, cu organizaţii cu vechime în domeniu, cum ar fi Triadele chinezeşti sau Cosa Nostra siciliană.

O nouă confirmare a potenţialului ramificaţiilor mafiei ruseşti îl constituie faptul că forţele de poliţie din mai multe ţări europene au anunţat că derulează operaţiuni împotriva mafiei ruse care a condus la zeci de arestări pentru  infracţiuni de spălare de bani, trafic de dro-guri şi corupţie.

Noii îmbogăţiţi

Specialiştii care su studiat fenomenul mafiei ruse spun că grupările ruseşti de crimă organi-zată au reuşit să facă, în doar 18 – 19 ani, ce a făcut mafia siciliană în 50. Potrivit presei americane, mafia rusă a împânzit New York-ul, dar şi Los Angeles-ul, oraşe care adăpostesc a doua mare comunitate rusă din SUA. Tel Aviv, Londra, Berlin, Praga şi Amsterdam sunt alte metropole în care se consideră că funcţionează la capacitate maximă celule ale grupărilor mafiote ruseşti. Noii îmbogăţiţi ai Rusiei – magnaţi a căror avere fabu-loasă contrastează cu sărăcia în care se zbate o mare parte a populaţiei fostei U.R.S.S. – se consideră că sunt, în bună parte, legaţi ombilical de grupările mafiote ruseşti. Cu ajutorul acestora, Mafia şi-a plasat banii în societăţi fictive pentru a păcăli statul, a pus monopol pe unele domenii de activitate (cum ar fi piaţa petrolului), si a mituit cu sume mari funcţionari publici. Activităţile mafiei ruse sunt diverse, începând cu “tradiţionalele” reţele de pros-tituţie cu fete din estul Europei, continuând cu traficul de droguri, arme provenite din arsenalul fostei Armate Roşii şi până la banalele CD-uri contrafăcute. Se pare ca ruşii întrec în acest moment în creativitate distructivele “famiglii” siciliene sau columbiene. Adesea, ramificaţiile lumii interlope şi ale crimei organizate s-a dovedit că ajung, în Rusia, până la cel mai înalt nivel, poate cel mai bun exemplu în acest sens fiind un  fost ministru al Apărării, Pavel Graciov, care a fost implicat într-un scandal cu trafic de maşini de lux furate, în final fiind nevoit să se retragă din funcţie.  

Puterea pe care o au grupările de crimă organizată chiar şi asupra autorităţilor statului a fă-cut ca mulţi investitori străini să plece rapid, temându-se de eventualele tentative de estor-cări de fonduri, de şantaj sau atentate. Lucru care şi-a pus amprenta în mod evident asupra situaţiei economice şi a nivelului de trai al cetăţeanului de rând.  

300.000 — diaspora mafiei ruse peste hotare

Un jurnalist de investigaţii rus, citat de cotidianul “Georgiandaily”, declara că diaspora mafiei ruse ar putea număra “până la 300.000 de persoane” şi ar domina lumea infrac-ţională din multe ţări ale lumii.

Ziaristul Ruslan Gorevoi susţine că autorităţile din state precum Spania, Grecia, Ungaria, Italia, Franţa, Mexic şi chiar şi SUA au fost surprinse de cât de lejer domină lumea infrac-ţională locală grupări ale criminalităţii din fosta Uniune Sovietică. Jurnalistul a dat exem-ple concrete pentru a ilustra perfecta organizare a ramificaţiilor externe ale mafiei ruse, precizând că grupările formate din emigranţi ruşi care se ocupă de trafic internaţional de droguri folosesc submarine pentru a transporta “marfă” din America de Sud în SUA. Submarinele au fost şi sunt în continuare cumpărate pe post de fier vechi de la o firmă ucraineană implicată în scoaterea din uz a submarinelor diesel sovietice.  

În Spania, a mai declarat Ruslan Gorevoi, grupările infracţionale ruseşti controlează 90% din fluxul de arme ilegale şi de droguri şi au fost implicate în moartea lui Paddy Doyle, un cunoscut infractor irlandez, care era extrem de influent în lumea interlopă spaniolă.

Polonia, afirmă Gorevoi, a fost prima ţară din Europa în care crima organizată din Rusia a început să opereze pe scară largă, reuşind, cu ajutorul unor infractori din Ucraina şi Belarus, să înlăture bandele şi albaneze care dominau până la venirea ruşilor.

Poliţia poloneză nu a fost capabilă să lichideze mafia rusă şi se estimează că în prezent sunt aproximativ 20.000 de infractori ruşi care operează în Polonia, făcând din această comunitate, cel puţin numeric, “cea mai mare diasporă rusească infracţională din lume”.

Pe parcursul ultimilor zece ani, mai spune Ruslan Gorevoi, mafia rusă s-a extins în întreaga lume, inclusiv în Australia, unde s-a implicat în infracţiuni electronice, în Singapore, şi în numeroase ţări din emisfera vestică.

Chiar dacă Interpolul nu are dosare care să permită chiar şi o evaluare aproximativă a nu-mărului de infractori ruşi care operează în străinătate, Procuratura Naţională din Italia a ajuns la concluzia că există până la 300.000 de infractori ruşi care operează în alte ţări. Una dintre cele mai profitabile activităţi ale infractorilor ruşi din străinătate, susţine Procuratura Naţională italiană, este spălarea de bani, mafia rusă albind sume importante obţinute din activităţi ilegale în SUA, în Insulele Mariane şi în Guam. În plus, există informaţii potrivit cărora infractorii ruşi le cer lorzilor mexicani ai drogurilor 30% pentru spălarea profitului obţinut de pe urma vânzării de stupefiante în SUA.

Ultimul “trend”, vânzarea de antivirale piratate

Dovedind că nu scapă nici un prilej de a obţine profituri rapide, reţelele de crimă organizată ruseşti au câştigat în ultimele luni milioane de euro din vânzarea de antivirale contrafăcute pe internet, profitând de pe urma temerilor britanicilor de a obţine aceste medicamente de la sistemul public de sănătate, potrivit unei companii de securitate informatică, Sophos, citată de agenţiile de presă internaţionale. Anchetatorii care s-au ocupat de acest fenomen susţin că mii de astfel de escroci din Rusia se ocupă cu promovarea de produse ilegale prin intermediul unor farmacii virtuale false. Ei au constatat că primele cinci ţări care achiziţionează Tamiflu contrafăcut şi alte medicamente antivirale piratate sunt Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Canada şi Franţa. Aceste grupări de crimă organizată pun astfel în pericol viaţa oamenilor, dar şi informaţiile personale şi datele de pe cărţile de credit ale clienţilor lor.