Pe lângă institutele de cercetare agricolă, Ministerul Apărării a fost în ultimul deceniu o sursă perpetuă prin care Consiliul Judeţean şi Primăria Timişoara şi-au completat patrimoniul de clădiri şi terenuri, patrimoniu în cazul căruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicările „originale” făcute în zona Timişoarei. Primăria Timişoara, care nu şi-a pus întrebări legate de felul în care un clan de baştani imobiliari, a ajuns să aibă peste 140 de clădiri în centrul Timişoarei, prin revendicări, a fost mult mai preocupată de câte imobile are Armata în zona centrală a municipiului, şi în prezent ar dori să obţină de la Ministerul Apărării tot ce se mai poate. Fost şef al Centrului Militar Judeţean, parlamentarul Niculae Mircovici spune că, în ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor şi terenurilor cedate Primăriei şi Consiliului Judeţean de-a lungul timpului.

Împroprietăriri extinse

Nu este niciun secret faptul că, spre deosebire de patrimo­niul înstrăinat prin revendicări dubioase, Primăria Timişoara este de ani buni cu ochii pe pa­trimoniul Armatei, fiind vizate în special clădiri care au fost dintotdeauna ale M.Ap.N. – de la Spitalul Militar până la Cen­trul Militar Judeţean. Probabil, aşa s-a ajuns ca în domeniul municipiului să fie trecute şi terenuri care rămăseseră de drept ale Armatei. De pildă, pe ultima listă de proiecte de hotă­râre de Consiliu Local ce urmea­ză a fi aprobate la următoarea şedinţă de plen figurează şi unul care reglementează un „transfer invers” faţă de cele cu care Primăria ne-a obişnuit în ultimii ani. Astfel, prin acest proiect se aprobă trecerea din administrarea Consiliului Local al Municipiului Timisoara în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, a unui te­ren din Timisoara, în suprafaţă de 24.699 metri pătraţi.

Terenul nu este în niciun caz un cadou pe care îl face Pri­măria M.Ap.N., în contul tere­nurilor şi imobilelor luate de-a lungul anilor de la structurile militare, ci este unul pe care este obligată să-l dea înapoi, după ce a fost trecut nejusti­fi­cat în patrimoniul municipiului, iar o unitate militară din Cra­iova, căreia îi aparţinea, prin structurile subordonate din te­ritoriu terenul respectiv, îl re­cuperează în urma unei plân­geri formulate la adresa Primă­riei. Rămâne de văzut dacă de­mersul va fi singular sau struc­turile militare vor face o verifi­care in extenso a terenurilor şi clădirilor pe care le au în Timi­şoara. În mod sigur, în urma unei astfel de verificări vor mai apărea surprize, pentru că nu de mult conducerea Primăriei a recunoscut, cam cu jumătate de gură, iar Curtea de Conturi a confirmat, că Municipalitatea timişoreană nu are în mo­men­tul de faţă o evidenţă corectă şi completă a patrimoniului său. De altfel, unii consilieri locali susţin că au cerut încă din ultimii ani ai mandatului Ciuhandu o evidenţă la zi şi completă a terenurilor şi imobi­lelor, fără ca solicitarea lor să primească un răspuns, lucru de natură să ridice semne de în­tre­bare.

„Primăria să se orienteze spre mijloacele proprii”

„De pe urma acestor cedări succesive de terenuri şi imobile, structurile militare nu s-au ales cu nimic. Aceasta, deşi li s-au făcut diverse promisiuni. La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patrimoniului Armatei, să se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi nu aduc profit. Însă în niciun caz nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotarea structurilor militare”.

Niculae Mircovici, fost şef al Centrului Militar Judeţean Timiş

Fost şef al Centrului Mili­tar Judeţean şi actual secretar al Camerei Deputaţilor, parla­mentarul timişean Niculae Mircovici susţine că de-a lun­gul anilor au existat numeroase situaţii în care de la structurile militare timişene s-au luat su­prafeţe mari de teren şi imobi­le, fără ca M.Ap.N. să primeas­că ceva în schimb, în ciuda pro­misiunilor. „De pe urma aces­tor cedări succesive de tere­nuri şi imobile, structurile mili­tare nu s-au ales cu nimic. A­ceasta, deşi li s-au făcut diverse promisiuni. La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patri­moniului Armatei, să se accep­te cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi nu aduc profit. Însă în niciun caz nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotarea structurilor militare. Până acum, deşi s-a spus că banii obţinuţi din valorificarea acestor bunuri vor rămâne la Armată, ei au acoperit diverse goluri bugetare”, precizează Niculae Mircovici.

Deputatul timişean mai spune că pretenţiile Primăriei de a-şi trece în proprietate imo­bile care au fost dintotdeauna ale Armatei, cum ar fi Spitalul Militar sau Centrul Militar din Piaţa Libertăţii nici nu pot fi lua­te în considerare. „ªi Primăria, şi Consiliul Judeţean să se orien­teze spre mijloacele proprii, şi să nu mai caute în curtea veci­ni­lor”, spune Niculae Mircovici.

Patrimoniu extins în defavoarea Armatei

În ultimii ani, deşi ar trebui să depună mult mai multe efor­turi pentru desluşirea revendi­cărilor cu acte false, care i-au scos din patrimoniu în ultimii ani numeroase clădiri, Primă­ria Timişoara a părut tot mai inte­resată să-şi rezolve problemele legate de nevoia de spaţii luând noi imobile de la M.Ap.N. 

Municipalitatea, nici în actuala formulă, nu a făcut un secret din faptul doreşte să in­tre în posesia mai multor clă­diri ultra-centrale aflate în acest moment în proprietatea Minis­terului Apărării, argumentul adus fiind că aceste clădiri nu ar fi folosite la capacitate maxi­mă. Conform conducerii Primă­riei, Municipalitatea a început deja demersurile pentru ca mai multe clădiri aparţinând M.­Ap.N. să-i treacă în proprietate. „Timişoara trebuie să pri­meas­că în patrimoniu clădiri care în acest moment ori nu sunt folo­site la capacitate maximă, cum ar fi Spitalul Militar, sau sunt aproa­pe neutilizate. Primăria Timi­şoara ca şi gestionar al patri­moniului, are mari proble­me cu şcoli şi spitale. Avem aceste spaţii şi vom face de­mersuri şi presiuni, unele din­tre ele cen­trale, şi cred că e normal ca a­cest patrimoniu să revină ora­şului. Demersurile au început. Spitalul Militar nu este folosit la capacitatea la care ar putea fi folosit. Pe când în alte părţi plătim chirie la terţi sau avem cazuri de revendicări celebre”, preciza la sfârşitul anului trecut Sorin Grin­dea­nu, actual de­pu­tat P.S.D., pe atunci vicepri­mar al munici­piului. Din decla­raţiile oficia­lilor Primăriei se dădea de în­ţeles că vi­zate de preluare de către Pri­mă­rie sunt inclusiv clă­dirile Gar­nizoanei şi Cen­trului Militar.

În acelaşi timp, mai mulţi oficiali din M.Ap.N. au arătat că nu ar fi normală preluarea acestor clădiri din zona cen­trală de către Primărie, atâta vreme cât în ele funcţionează instituţii ale M.Ap.N., şi că ar fi de neconceput ca structurile militare să se mute cu chirie, în condiţiile în care aceste imobile sunt ale Armatei de pe vremea ocupaţiei austro-ungare.

Argumentul folosit de Pri­mărie a fost că o parte din a­ceste clădiri, nefiind folosite, nu sunt întreţinute corespun­ză­tor şi reprezintă „o pată pe o­brazul Timişoarei”, aşa cum s-a spus mereu până când, de exem­plu, Primăria Timişoara a pri­mit de la M.Ap.N. Cazarma „U”, din Piaţa Mărăşti. După care Primăria a vândut-o cu zece milioane de euro, bani cu care e greu de spus ce s-a realizat în municipiu. Cert este că şi acum clădirea arată tot la fel de dă­răpănată, iar Primăria Timişoa­ra pare să fi uitat brusc discur­su­rile legate de „pata pe obra­zul municipiului.”

Promisiuni uitate

Nu o dată, pentru a ceda te­renuri sau imobile, structurilor militare li s-au făcut tot felul de promisiuni, de care ulterior s-a uitat, odată ce beneficiarii tran­zacţiei au intrat în posesia bunu­rilor respective. De pildă, acum trei ani, prin intermediul unui acord dintre M.Ap. şi Primăria Timişoara, terenul şi imobilele din incinta fostelor unităţi mili­tare de pe Calea Aradului şi stra­da Dimineţii (în total, peste şapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinţe colective A.N.L., în trei ani de la prelua­rea imobilelor. Consiliul Local Timişoara se obliga cu acea o­cazie să treacă în domeniul pu­blic al statului şi în adminis­tra­rea M.Ap., un procent de 33% din numărul de locuinţe reali­zate şi terenul aferent acestora. Primăria Timişoara justifica acest transfer prin faptul că se confruntă cu un număr mare de solicitări privind atribuirea de locuinţe, atât din partea fa­miliilor evacuate din imobile re­trocedate, din partea tinerilor, pentru locuinţe A.N.L., cât şi a altor categorii de persoane, iar Timişoara nu dispune de o loca­ţie, pentru a putea să satisfacă astfel de cereri.

Deşi Municipalitatea invo­ca, astfel, o situaţie de urgenţă, presantă, până la urmă acest proiect a rămas tot blocat, deşi în acest an a fost scadenţa ter­menului în care Primăria, atunci când a preluat terenurile de la M.­Ap.N., a promis că se va dema­ra construcţia imobilelor A.N.L.

Mai bine nu pare să stea si­tuaţia nici la Consiliul Judeţean. Administraţia Judeţeană, după ce s-a împroprietărit cu tere­nul fostei unităţi militare din Giroc, vrea să-l folosească pen­tru un parteneriat public-privat legat de construcţia unui cam­pus spitalicesc, cu o firmă ame­ri­cană, pentru care partenerii de peste Ocean vor asigura finan­ţarea, iar C.J. Timiş ar urma să contribuie cu terenul şi infra­structura. Problema e că mai mulţi consilieri locali susţin că nu s-au lămurit aspecte esen­ţia­le legate de acest parteneriat, ca­re trebuiau clarificate înainte de a începe orice fel de investiţii.

Chiar şi cu aceste obiecţii, C.J. Timiş a decis să demareze lucrările în zonă, aprobând în primă fază un proiect de hotă­râ­re privind demolarea unor con­strucţii. Rămâne de văzut peste câţiva ani cu ce se va alege nu doar M.Ap.N., ci chiar judeţul Timiş de pe urma acestui pro­iect, în care se vine cu un teren valoros, ce a aparţinut Armatei.