Deşi a rezervat deja terenurile de la Giroc dobândite de la MApN pentru construcţia spitalului public-privat, al cărui statut rămâne un mister pentru mulţi aleşi judeţeni, Consiliul Judeţean Timiş nu s-a achitat de promisiunea construirii unor blocuri ANL pentru cadre militare. Recent, parteneriatul a fost reiterat de CJ Timiş, probabil de teamă că administraţia judeţeană va pierde acele terenuri. Însă, din nou, nu s-a stabilit niciun termen clar la care ar putea începe construcţia.

Parteneriat reînnoit, fără nimic nou

Construcţia spitalului public-privat de la Giroc, la care Consiliul Judeţean Timiş vrea neapărat să contribuie, printr-un parteneriat public-privat, ar putea fi din nou pusă sub semnul întrebării, dacă se va constata că administraţia judeţeană nu îşi îndeplineşte promisiunea făcută către Ministerul Apărării, în momentul în care a preluat terenurile pe care se va construi viitorul spital.

După numeroase tatonări şi solicitări ale administraţiei judeţene, de repartizare a unor terenuri ale MApN, în 2010, prin hotărâre de guvern se aproba ca în zona Căii Girocului, pe Calea Martirilor, la numărul 198, să se realizeze un transfer de peste 110.000 de metri pătraţi de la Apărare la CJ Timiş. MApN se arăta de acord cu acest transfer, punând însă o condiţie: realizarea a minimum 50 de apartamente, prin ANL, pentru cadrele militare din Timiş care au un statut locativ incert, fiind chiriaşi.

Tranzacţia s-a perfectat, fără să existe până în prezent vreun indice cât de cât clar al momentului demarării construcţiei respectivelor imobile pentru militari, mai ales că, odată cu începerea crizei, conducerea ANL anunţase că demararea unor noi construcţii este exclusă, pe termen nedeterminat, banii pe care i-a primit de la buget urmând a fi utilizaţi cu preponderenţă pentru finalizarea construcţiilor deja începute în ţară.

“Dacă nu ne grăbim şi nu găsim înţelegere din partea MApN, e posibil să pierdem. Noi ne-am achitat de obligaţii, am rezolvat problema infrastructurii. ANL încă nu şi-a achitat obligaţia de a construi în acea zonă locuinţele”, spune Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş.

Tocmai de aceea, acum, CJ Timiş a decis să reînnoiască vechiul acord de colaborare cu MApN, precizând că se obligă să transmită în domeniul public al statului si în administrarea MApN, în condiţiile legii, 50 unităţi locative, împreună cu terenul aferent acestora, pentru personalul ministerului, realizate prin programe derulate de ANL.

Noul protocol are, ca şi cel vechi, o durată de valabilitate de trei ani. Fostul protocol, încheiat în 2010, este deja expirat, deci MApN ar fi putut deja să-şi revendice terenul pe care urmează să se construiască “super-spitalul” din Giroc – proiect la care CJ Timiş ţine morţiş să fie partener.

În afară de acest termen de valabilitate de trei ani, noul protocol nu are însă nicio prevedere legată de un termen de finalizare al prezmutivelor locuinţe ANL, ceea ce înseamnă că ar putea fi prelungit consecutive, pe perioade de câte trei ani, fără să se demareze niciun fel de construcţii de blocuri de locuinţe pentru militari.

Angajamente fără sancţiuni

În aceste condiţii, se poate pune în discuţie şi felul în care administraţia judeţeană se va achita de noile obligaţii asumate în momentul în care a preluat clădirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii. Astfel, printr-o hotărâre votată luna trecută, administraţia judeţeană a convenit că va reabilita din fonduri proprii imobilul şi va asigura funcţionarea în cadrul imobilului a Centrului Militar Zonal Timiş şi Biroului de Informare Recrutare, a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezerva si în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” – filiala Timiş, Asociaţiei „Cultul Eroilor” şi a Casei de Ajutor Reciproc „Carp” Timiş.

Prin acelaşi protocol, CJ Timiş se obliga să asigure mutarea Centrului Militar Zonal Timiş şi a Biroului de Informare Recrutare într-un alt imobil, într-un termen de un an de la data preluării clădirii din Piaţa Libertăţii.

Nu în ultimul rând, CJ Timiş a preluat, odată cu imobilul, şi contractul de închiriere derulat de MApN, având ca obiect funcţionarea unui cabinet medical, cu termen de valabilitate până în iunie anul viitor, asigurând un termen de graţie până la sfârşitul anului viitor, pentru a da posibilitatea chiriaşului să elibereze spaţiul, în cazul în care nu se mai prelungeşte contractul de închiriere.

Însă hotărârea respectivă nu prevede ce se va întâmpla dacă la nivelul CJ Timiş nu se respectă aceste promisiuni, rămânând în ecuaţie doar “cuvântul de onoare”. “Din câte ştiu eu, Centrul Militar Judeţean ar trebui să rămână în acelaşi imobil. Din punctul meu de vedere, trebuie să existe un echilibru între spaţiile care intră în administrarea administraţiilor locale şi cele care se transfer la MApN, ţinându-se cont şi de angajamentele legate de securitate, şi necesitatea ca MApN să deţină o serie de spaţii pe care să le administreze şi să le utilizeze în continuare”, ne-a declarat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor şi fost şef al Centrului Militar Zona Timiş.

“Bancă funciară” pentru Primărie şi Consiliul Judeţean

La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patrimoniului Armatei, să se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi nu aduc profit. Însă nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotarea structurilor militare. Până acum, deşi s-a spus că banii obţinuţi din valorificarea acestor bunuri vor rămâne la Armată, ei au acoperit diverse goluri bugetare.

Pe lângă institutele de cercetare agricolă, MApN a fost în ultimul deceniu o sursă perpetuă prin care CJ Timiş şi Primăria Timişoara şi-au completat patrimoniul de clădiri şi terenuri, patrimoniu în cazul căruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicările „originale” făcute în zona Timişoarei. În ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor şi terenurilor cedate Primăriei şi CJ Timiş de-a lungul timpului.

Acum trei ani, prin intermediul unui acord dintre MApN şi Primăria Timişoara, terenul şi imobilele din incinta fostelor unităţi militare de pe Calea Aradului şi strada Dimineţii (în total, un teren peste şapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinţe colective ANL, în trei ani de la preluarea imobilelor.

Consiliul Local Timişoara se obliga cu acea ocazie să treacă în domeniul public al statului şi în administrarea MApN, un procent de 33% din numărul de locuinţe realizate şi terenul aferent acestora. Primăria Timişoara justifica acest transfer prin faptul că se confruntă cu un număr mare de solicitări privind atribuirea de locuinţe, atât din partea familiilor evacuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinţe ANL, cât şi a altor categorii de persoane, iar Timişoara nu dispune de o locaţie, pentru a putea să satisfacă astfel de cereri.

Deşi Municipalitatea invoca, astfel, o situaţie de urgenţă, presantă, până la urmă acest proiect a rămas tot blocat, deşi anul trecut a expirat termenului în care Primăria, atunci când a preluat terenurile de la MApN, a promis că se va demara construcţia imobilelor ANL.

La momentul acestui transfer, mai mulţi oficiali din MApN au arătat că nu ar fi normală preluarea acestor clădiri din zona centrală de către Primărie sau CJ Timiş, atâta vreme cât în ele funcţionează instituţii ale Armatei, şi că ar fi de neconceput ca structurile militare să se mute cu chirie, în condiţiile în care aceste imobile sunt ale MApN de pe vremea ocupaţiei austro-ungare.

Argumentul folosit de autorităţile locale a fost că o parte din aceste clădiri, nefiind folosite, nu sunt întreţinute corespunzător şi reprezintă „o pată pe obrazul Timişoarei”, aşa cum s-a spus mereu până când, de exemplu, Primăria Timişoara a primit de la MApN Cazarma „U”, din Piaţa Mărăşti. După care, în perioada fostei administraţii, a vândut-o cu zece milioane de euro, bani cu care e greu de spus ce s-a realizat în municipiu. 

La fel, la CJ Timiş, după ce administraţia judeţeană, după ce s-a împroprietărit cu terenul fostei unităţi militare din Giroc, vrea să-l folosească pentru parteneriatul public-privat legat de construcţia unui campus spitalicesc, cu o firmă americană, pentru care partenerii de peste Ocean vor asigura finanţarea, iar CJ Timiş ar urma să contribuie cu terenul şi infrastructura. Mai mulţi consilieri locali susţin, însă, că nu s-au lămurit aspecte esenţiale legate de acest parteneriat, care trebuiau clarificate înainte de a începe investiţia.

Chiar şi cu aceste obiecţii, CJ Timiş a decis să demareze lucrările în zonă, aprobând în primă fază un proiect de hotărâre privind demolarea unor construcţii. Rămâne de văzut peste câţiva ani cu ce se va alege nu doar MApN, ci chiar Timişul de pe urma acestui proiect, în care se vine cu un teren valoros, ce a aparţinut Armatei.