Contractele de reabilitare şi întreţinere de spaţii verzi continuă să işte surprize la nivelul Consiliului Local Timişoara, multe dintre probleme analizate acum fiind perpetuate de ani de zile, de pe vremea fostei administraţii. Recent, mai mulţi consilieri locali au avut o „revelaţie”, constatând că pe contractele atribuite în 2014 sau 2015 pe spaţii verzi încă se lucrează cu normative de acum 40 de ani şi că metodologia de lucru presupune atribuirea unui contract de acest gen şi apoi stabilirea unor norme pentru firma care adjudecă lucrarea.

Noi surprize la contracte-problemă

În ultimii ani, lucrările de amenajare de spaţii verzi în Timişoara au iscat controverse şi scandaluri, din cauza valorilor mari atribuite, a recepţiilor care lasă de dorit în unele cazuri, dar şi a dificultăţii cu care se face evaluarea muncii prestate în raport cu plata.

Recent, mai mulţi consilieri locali au readus în discuţie problema acestui gen de lucrări, după ce la nivel de conducere a Primăriei s-a recunoscut că pe aceste contracte încă se lucrează pe baza unor normative vechi de… 40 de ani. „Problema este următoarea: noi am discutat, şi există nişte normative din anul 1968, 1971, 1972 care nu sunt imperative, ele pot fi înlocuite dar nu se poate lăsa licitaţia fără nici o referinţă, noi dorim dacă legea ne dă dreptul să fixăm nişte normative să le înlocuim pe cale care sunt de o grămadă de ani şi care nu mai corespund realităţilor”, s-a precizat în plenul Consiliului Local.

Acele normative, evident, nu mai sunt de actualitate, însă, de zeci de ani Primăria nu a reuşit să-şi întocmească nişte normative clare, raportate la parametrul volum de muncă – plată, deşi lucrurile s-au schimbat enorm de mult din anii ’70 până acum în domeniul amenajării spaţiilor verzi.

„Aceste norme vor fi realizate după ce se va scoate la licitaţie toată activitatea. Nu poţi face norme atâta timp cât nu ai activitate. Am discutat cu colegii de la Achiziţii publice şi legea ne permite să facem norme interne aşa cum celelalte norme republicane sunt orientative deoarece sunt depăşite şi nu au apărut alte norme. Am avut discuţii cu experţi judiciari care ne-au şi făcut acel studiu vizavi de acel presupus prejudiciu creat de Curtea de Conturi, iar aceştia ne-au recomandat în materialul pe care l-am făcut să creăm norme interne pentru a evita aceste discuţii”, a precizat şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, Adrian Bere.

Situaţia i s-a părut aberantă şi primarului Nicolae Robu, care a declarat că „normativele vechi sunt cele care îţi spun cu câţi oameni trebuie să lucrezi câtă iarbă poate tunde un om pe oră, or e aberant în 2014 să discutăm câtă iarbă poate tăia un om pe oră că dacă trei sfert de oră stă la fumat taie mai puţină, dacă munceşte o oră taie mai multă. Dacă foloseşte secera, taie o cantitate, dacă foloseşte motocositoare taie o altă cantitate şi tocmai că s-a vrut cel puţin la nivel de deziderat s-a vrut să nu mai apară astfel de anomalii”.

Norme post-licitaţie

Odată cu aceste controverse, legate de normativele „istorice”, care încă sunt în vigoare, a apărut o altă problemă, care nu a fost reglementată nicicum. Este vorba despre fixarea unor norme actualizate pe întreţinerea de spaţii verzi… după atribuirea contractului, adică după licitaţie. Lucru considerat total anormal de mai mulţi consilieri locali. „Nu ar fi nevoie de aceste norme pentru a face caietul de sarcini? Ceea ce ar însemna clar că ar trebui făcute înainte, nu după. Se spunea că va trebui să hotărască câştigătorii licitaţiilor dacă vor să lucreze după normele pe care noi le facem după licitaţie sau nu. Nu cred că putem risca ca după licitaţie societatea câştigătoare să spună că nu vrea să lucreze după normele noastre şi să mai stăm un an cu spaţii neîntreţinute”, a menţionat consilierul local PSD Alfred Simonis.

La rândul său, consilierul PNL (fost PDL) Simion Moşiu a dat exemplul unei firme care câştigă o licitaţie cu zece oameni, două tractoare şi 20 de cositoare, după care „vine Primăria şi spune: «Trebuie să ai 50 de oameni sau cinci şi zece tractoare» – pare că glumim. Cum adică pui normele după ce am câştigat licitaţia?”, se întreabă, acuzator, Simion Moşiu.

Mirat de situaţie s-a arătat a fi şi primarul Nicolae Robu, care a întrebat, în acest context cum se face departajarea competitorilor, menţionând că s-ar fi aşteptat ca normele să fie stabilite înainte de licitaţie pentru a se şti cum se fac decontările ulterior.

Şeful Direcţiei de Mediu, Adrian Bere, a încercat să lămurească lucrurile, menţionând că există două tipuri de norme – unele stabilite de firmă şi altele de Primărie, care, evident, sunt orientative. „În momentul de faţă avem acele norme republicate, altele neexistând. Legiuitorul ne permite să avem norme proprii, pentru a putea evita disfuncţiuni pe viitor. În caietul de sarcini este prevăzut ca fiecare societate comercială să aibă dreptul să-şi facă norme proprii. Asta nu înseamnă că Primăria nu poate avea norme orientative, pentru că altfel ne vom raporta permanent la cele din 1968”, a spus Adrian Bere.

Aşa stând lucrurile, este de aşteptat ca şi pe viitor să apară deficienţe şi controverse generate de faptul că se lucrează cu standard dublu dintre care doar cel al angajatorului este orientativ. „Sunt probleme care se perpetuează de la an la an, fără să se rezolve. A fost o întreagă discuţie şi legată de preţurile pentru firme. Horticultura e normal să aibă alte tarife pentru zona centrală, unde de exemplu, panseluţele se plantează manual, şi aproape toate lucrările se realizează manual, pentru că nu poţi să mergi cu tractoraşul pe acolo”, susţine consilierul local Simion Moşiu.

În opinia sa, Primăria ar trebui să fie mult mai circumspectă atunci când se înscriu la licitaţii firme cu preţuri de dumping, doar pentru a-şi adjudeca respectivul contract, de care apoi îşi bat joc. „Trebuie să se verifice oferta şi să se analizeze cât de serioasă e o firmă care susţine că furnizează bănci cu 15 lei bucata. În majoritatea cazurilor, acest gen de firme îşi bat joc de contracte, mizând pe faptul că nu vine nimeni să contabilizeze exact la recepţie ce şi cât s-a realizat. Cine credeţi că vine să numere tufele de trandafiri, dacă Primăria numără de trei – patru ani semnele de circulaţie din municipiu şi mormintele din cimitire şi nu mai termină?”, ne-a declarat Simion Moşiu.

Registrul spaţiilor verzi, tot în lucru de ani buni

Registrul spaţiilor verzi – aplicaţia care i-ar permite Primăriei să ştie exact ce suprafaţă de parcuri şi terenuri cu vegetaţie deţine şi să plătească lucrări de amenajare în cunoştinţă de cauză – e tot în lucru, de ani buni. Asta, deşi Curtea de Conturi a cerut definitivarea acestei baze de date, după ce inspectorii financiari  

În urma ultimelor audituri realizate la Primăria Timişoara, Curtea de Conturi a solicitat Municipalităţii să realizeze aplicaţia de inventariere a spaţiilor verzi din oraş, depistând la controalele din ultimii ani numeroase nereguli legate de amenajarea spaţiilor verzi. Auditorii au ajuns la concluzia că Primăria nu are o evidenţă clară a spaţiilor verzi din oraş. Oficialii acestei instituţii spun că autorităţile publice locale nu au realizat Registrul local al spaţiilor verzi şi nici nu l-au actualizat ori de câte ori au intervenit modificări în structura terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi, deşi legea obligă la acest lucru.

Ca atare, Curtea de Conturi a solicitat remăsurarea tuturor spaţiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaţiilor verzi, care să conţină identificarea exactă a fiecărei parcele verzi, stabilirea exactă a vegetaţiei existente şi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite şi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaţie din Timişoara, ce trebuie întreţinute. Din această solicitare a reieşit clar că, la fel ca şi în cazul semnalizării rutiere stradale, Primăria nu prea ştie pe ce cheltuie banii, pentru că nu există o evidenţă clară a spaţiilor verzi ce trebuie întreţinute.

TIMPOLIS a realizat recent o solicitare de informaţii publice în care a cerut Primăriei Timişoara să precizeze în ce stadiu se află Registrul spaţiilor verzi şi când estimează că această aplicaţie va fi finalizată. Răspunsul primit e acelaşi: „Se lucrează”. „Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă, din cadrul Direcţiei de Mediu, împreună cu Serviciul Banca de Date, din cadrul Direcţiei de Urbanism, au demarat operaţiunea de realizare a Registrului Local al Spaţiilor Verzi prin formatarea Cadastrului Verde şi realizarea ortofotoplanimetriei”, ne-a comunicat Primăria. Nu a fost, însă, indicată o dată, măcar estimativă, de finalizare a acestei aplicaţii.