De aproape opt ani, în nordul Timişoarei rămâne activ un focar de contaminare radioactivă, lăsat în urmă de vreo exploatare de petrol din liziera Pădurii Verzi. Sesizată din nou de către TIMPOLIS, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare dă asigurări că zona este “securizată” cu un gărduţ de protecţie şi că investigarea zonei se va relua după zece ani, când se va analiza dacă măsurile luate au fost sau nu eficiente.

Radiaţii care nu “sar” gardul

În urmă cu mai mult de şapte ani, TIMPOLIS trăgea un semnal de alarmă asupra unei mostre de gestionare tipic românească a unei contaminări radioactive grave a unui teren care e la limita dintre comuna Dumbrăviţa şi Timişoara. În februarie 2006, o echipă a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare a făcut o investigaţie referitoare la contaminarea radioactivă a unei zone situate la liziera pădurii, în apropierea municipiului, ca urmare a unor deversări de ape de zăcământ din trecut, asociate cu exploatarea de gaze naturale. În urma măsurătorilor şi a analizelor de specialitate s-a confirmat existenţa contaminării radioactive a solului în zona indicată, identificându-se o situaţie de expunere cronică la radiaţii, ca urmare a unor activităţi din trecut. La acel moment, C.N.C.A.N. a solicitat administratorului sondei efectuarea unor studii de specialitate referitoare atât la contaminarea radioactivă din Dumbrăviţa, cât şi la riscurile radiologice asociate cu activităţile specifice de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului şi gazelor naturale desfăşurate pe teritoriul întregii ţări, precum şi marcarea şi restricţionarea accesului în zona contaminată.

După o perioadă destul de lungă, reprezentanţii C.N.C.A.N. nu au identificat progrese legate de marcarea şi restricţionarea accesului în zona contaminată. Au dispus, din nou, măsuri de remediere a problemei. Lucru care nu s-a mai întâmplat. Pur şi simplu, a fost împrejmuită zona cu un gărduţ şi au fost puse plăcuţe de avertizare. Şi acelea au fost furate în mod constant, probabil de persoane care au teren în zonă şi care nu voiau să le arate clienţilor veniţi să cumpere pământ că există posibilitatea să-şi facă o casă în preajma unui teren cu o radioactivitate cu mult peste limitele normale admise.

Culmea e că, acum, la mai bine de opt ani de la acel moment, lucrurile nu stau diferit. TIMPOLIS a făcut în acest sens o adresă către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare în care întreba instituţia publică cu competenţe directe în acest sens dacă au fost organizate acţiuni ulterioare de control şi monitorizare şi ce măsuri au fost luate.

Reprezentanţii C.N.C.A.N. ne-au transmis că instituţia a solicitat companiei responsabile să evalueze situaţia radiologică a amplasamentului contaminat ca urmare a unor deversări de ape de zăcământ şi i-a cerut să propună şi să implementeze măsuri de remediere a zonei. “Ca urmare a solicitării noastre, s-au efectuat măsurători în zona canalului de deversare, care au pus în evidenţă că valorile nivelurilor de radioactivitate sunt mai mari decât valoarea fondului natural al zonei. Măsurătorile de radioactivitate au fost completate cu evaluări de securitate radiologică succesive, ultima finalizată la sfârşitul anului 2012”, mai spun reprezentanţii C.N.A.C.N. Astfel, din răspunsul instituţiei reiese că, deşi situaţia nu a fost remediată, din punct de vedere al radioactivităţii, lucrurile au rămas în aproximativ acelaşi stadiu. Şi mai spectaculos este însă setul de măsuri decis “pe baza ultimei analize, în anul 2013”. Astfel, specialiştii au hotărât să continue “protecţia cu gărduţ”, precizând că “C.N.C.A.N. a decis împrejmuirea şi marcarea zonei canalului pentru prevenirea accesului populaţiei şi al animalelor” şi “monitorizarea periodică a zonei împrejmuite pentru a controla starea barierelor şi a interveni în caz de necesitate”.

Intervenţia ar presupune, se deduce, eventual, refacerea gărduţului. C.N.C.A.N. mai spune însă că a decis şi o altă măsură “de perspectivă”: “Reluarea analizelor de securitate după zece ani şi luarea unei decizii asupra menţinerii soluţiei existente sau posibilitatea adoptării unei alte soluţii optime”. Ca atare, după un deceniu specialiştii C.N.C.A.N. vor face din nou verificări în zonă, pentru a constata dacă… a fost sau nu bună decizia luată.

Oficialii instituţiei sunt de părere că “soluţia aceasta asigură că dozele maxime pentru populaţie sunt menţinute cu cel puţin un ordin de mărime mai mic decât limitele prevăzute de legislaţia în vigoare”, şi, mai mult, plusează, susţinând că “în prezent zona nu este decontaminată şi, conform celor precizate, nici nu se impune decontaminarea acesteia.”

Garda de Mediu nu are detector de radioactivitate

Deocamdată lucrurile rămân deci în aşteptare în această zonă din nordul Timişoarei, apropiată mai mult de municipiu decât de Dumbrăviţa. Rămâne de văzut dacă aşteptarea va dura zece ani, aşa cum spun specialiştii C.N.C.A.N.

Însă sunt mari şanse să se întâmple acest lucru, pentru că, până una alta, C.N.C.A.N. rămâne singura instituţie cu competenţe directe în acest domeniu, iar structura locală de control în domeniul protecţiei mediului – respectiv Garda de Mediu, nu are nici măcar detector de radioactivitate, deşi, teoretic, are competenţe pe acest domeniu. “A existat această sesizare veche, din zona Dumbrăviţa, însă de atunci nu am mai avut sesizări legate de valori de radioactivitate depăşite în Timiş. Însă C.N.C.A.N. este instituţia cu atribuţii directe pe acest segment. Teoretic, avem şi noi competenţe, însă nu

detector de radioactivitate. De altfel, Garda de Mediu nu are niciun fel de laborator”, ne-a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu din Timiş, Mariana Lorinczi. Aspect care ridică o întrebare: în aceste condiţii, cum se pot detecta depăşirile valorilor de radioactivitate din judeţ?

Răbdare, durează “doar” 750 de ani ca zona contaminată să-şi înjumătăţească potenţialul radioactiv

Ironic, reprezentanţii administraţiei locale din Dumbrăviţa spuneau că, probabil, lumea ar trebui să mai aştepte, pentru că nu durează “decât” 750 de ani ca zona contaminată să-şi înjumătăţească potenţialul radioactiv… De mai multe ori intervenţiile din zonă fuseseră amânate, conform aceloraşi reprezentanţi ai administraţiei locale, pentru că iarna nu se putea lucra, întrucât era pământul îngheţat, iar vara sunt buruieni… În mod normal, pământul contaminat radioactiv ar fi trebuit să fie excavat şi dus din zonă, problema fiind rezolvată cu 50 – 60 de camioane de pământ duse la Depozitul de Deşeuri Radioactive din Feldioara – Braşov.

Problema nu le este în niciun caz indiferentă localnicilor, care vorbesc şi în prezent despre această problemă pe forumul site-ului local www.dumbravitatimis.ro. “În afară de TIMPOLIS, nu mai spune nimeni nimic despre subiectul acesta. Ar trebui şoptit ceva şi altor «canale de informare» locale sau poate chiar la nivel naţional”, spune unul dintre utilizatorii respectivului forum.

“Eu rămân surprins (locuiesc în Vest, acum însă am cumpărat un teren în Dumbrăviţa, de acolo aflând de această problemă) cum ceva de o asemenea gravitate e pus în coş şi nimeni nu face nimic. Am trimis notificări la primarul Timişoarei, Nicolae Robu, cât şi agenţiei care a făcut măsurătorile, precum şi Primăriei din Dumbrăviţa. Este neacceptabil să existe o zonă cu radioactivitate crescută atât de aproape de oraş şi de orice zonă rezidenţială. Se impune în mod logic de urgenţă reabilitarea zonei (excavări, mutarea solului excavat) pentru a reduce efectele. Părerea mea sinceră e că Timişoara e mai afectată decât Dumbrăviţa (dată fiind locaţia: toată partea de nord e afectată)”, scrie un alt localnic pe forumul dumbravitatimis.ro.

Anul trecut problema a fost readusă în discuţie în contextul în care noi exploatări de gaze naturale sau petrol acelaşi tip se doresc a fi iniţiate pe raza localităţii Giarmata Vii. În acest sens, Partidul Verde, prin Organizaţia Locală Ghiroda, a făcut o adresă către Agenţia de Mediu Timiş, în care aminteşte ceea ce s-a întâmplat în cazul exploatării de la Dumbrăviţa. În apelul transmis se aminteşte faptul că există un grav precedent de contaminare radioactivă a solului din localitate (în zona de lângă Giarmata Vii), ca urmare a exploatării zăcămintelor de gaze, cu deversarea apei de zăcământ în canalul situat la liziera pădurii, ceea ce a determinat “acumularea de radionuclizi din seriile naturale ale uraniului şi thoriului, provocând o expunere cronică la radiaţii, pentru locuitorii din zonă”.

În acest context, ţinând cont de riscurile radiologice asociate cu activităţile specifice de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului şi gazelor naturale, precum şi de faptul că extinderea zonelor rezidenţiale în perimetrul comunelor Ghiroda, Giarmata Vii şi Dumbrăviţa – Pădurea Verde a cunoscut în ultimii ani o creştere intensă, reprezentanţii Partidului Verde îşi exprimă îngrijorarea faţă de o potenţială avizare de mediu pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul sau în apropierea acestor zone intens populate: “Facem apel, pe această cale, la iniţierea şi continuarea, de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, a tuturor demersurilor necesare pe lângă toate organismele naţionale abilitate, pentru alocarea resurselor financiare şi decontaminarea zonei afectate, care reprezintă o ameninţare continuă la sănătatea şi viaţa locuitorilor comunelor menţionate, a municipiului Timişoara, cât şi a turiştilor veniţi pentru agrement la Pădurea Verde”, a precizat conducerea Organizaţiei Locale Ghiroda a Partidului Verde.