Sursă foto: Spital RoCordis

O pacientă diagnosticată cu fibrilație atrială, una dintre cele mai răspândite aritmii, a fost supusă unei crioablații, adică i-au fost înghețate venele pulmonare. Aceasta este o procedură medicală efectuată la Timișoara, în premieră într-un spital privat din România.

Pacienta care a fost supusă la Spitalul RoCordis Timișoara procedurii de crioablație la Timișoara are 58 de ani și suferea de mai multă vreme de o aritmie persistentă severă care, pe lângă afectarea calității vieții, era periculoasă prin potențialul de creștere a riscului de mortalitate, producerea de accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Femeia putea suferi în orice moment producerea uneia dintre aceste complicații.

 „Ceea ce facem noi aici este să eliminăm triggeri, factorii declanșatori ai aritmiei. Sunt aceste extrasistole, numite și bătăi premature, care pornesc de la nivelul celor patru vene pulmonare. În interiorul acestor vene pulmonare există o extindere a țesutului atrial, fibre musculare care provoacă aceste extrasistole foarte frecvente și agresive care inițiază fibrilația atrială. Practic, ceea ce noi facem este izolarea din punct de vedere electric a venei pulmonare de restul atriului prin crearea unor baraje electrice prin crioablație”, explică medicul primar cardiolog Alina Negru, de la Spitalul RoCordis Timișoara.

Intervenția, efectuată în premieră într-un spital privat din România, a durat aproape trei ore și s-a realizat printr-o procedură minim invazivă, sub o anestezie ușoară, locală. Specialiștii RoCordis au introdus în atriul stâng al inimii pacientei mai multe catetere, unul dintre acestea având rolul de a înregistra semnalele electrice ale inimii, dar care, în același timp, a provocat și înghețarea unor segmente ale celor patru vene pulmonare.

„Există un balon de crioablație care se mută din venă în venă și care provoacă înghețarea la nivelul fiecăreia dintre cele patru vene pulmonare. Trebuie dusă procedura la bun sfârșit, deoarece, dacă una dintre vene nu este izolată bine, poate să apară recăderea în fibrilație atrială”, mai spune dr. Alina Negru.

Efectul final al intervenției este vizibil după 8-12 săptămâni de la efectuarea operației, după definitivarea modificării țesutului produsă de crioablație. În acest răstimp, pacientul are mai multe extrasistole iritative care, însă, dispar ulterior.

Alături de echipa Spitalului RoCordis s-a aflat și unul dintre cei mai mari specialiști din Europa în realizarea de asemenea proceduri, prof. dr. Csaba Földesi, de la Departamentul pentru Electrofiziologie din cadrul Centrului Național pentru Boli Cardiovasculare Gottsengen Budapesta, Ungaria.

„Cu această criotehnologie putem să creăm o izolare electrică și să protejăm pacientul de recăderea în fibrilația atrială. La un an, rata de succes este de 85 la sută pentru pacienții cu fibrilație atrială paroxistică și de 70 la sută pentru pacienții cu fibrilație atrială persistentă. Procedura este mai puțin dureroasă pentru pacienți, este mai rapidă decât ablația prin radiofrecvență, ceea ce înseamnă că și recuperarea pacienților este mai rapidă în cazul crioablației, decât în cazul ablației cu radiofrecvență”, spune prof. dr. Csaba Földesi.

Crioablația, explică specialiștii de la Spitalul RoCordis Timișoara, reprezintă o procedură medicală ce presupune înghețarea, la temperaturi ce pot atinge și -80 de grade Celsius, a venei pulmonare la nivelul joncțiunii cu atriul stâng. Intervenția se realizează prin pomparea unei cantități de azot în interiorul unui cateter, determinând astfel înghețarea acestuia, dar și a țesutului cu care el ajunge în contact, urmată de eliminarea zonelor implicate în producerea și întreținerea aritmiei (bătăi neregulate ale inimii). Crioablația are numeroase avantaje. Este vorba despre un risc scăzut de complicații periprocedurale, în comparație cu ablația prin radiofrecvență. În plus, intervenția durează mai puțin.