Un proiect de lege care vizează stoparea posibilităţii cetăţenilor străini de a cumpăra teren în România are şanse destul de mari de adoptare, fiind susţinut deschis de actualul Guvern. Timişul ar fi unul dintre judeţele direct vizate de această prevedere legală, în zonă fiind şi unele dintre cele mai mari exploataţii agricole deţinute de străini.

O propunere mai veche, repusă pe tapet

O iniţiativă legislativă care să interzică achiziţionarea de teren de către cetăţenii străini ar avea şanse destul de mari de adoptare în perioada următoare, fiind susţinută fără rezerve de actualul Guvern.

Pe fondul actualelor proteste ale producătorilor agricoli, Guvernul promite, pe lângă o sprijinire mai accentuată a sectorului agricol prin subvenţii, şi promovarea unei asemenea legi de stopare a achiziţiei de pământ de către cetăţeni care nu sunt români.

De altfel, şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a depus o adresă la Ministerul Agriculturii pentru rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole. „S-a ajuns acum să nu se mai cumpere teren cu hectarul, se cumpără cu ferma. E un american pe la Botoşani care a cumpărat 10.000 de hectare într-o săptămână. Ar trebui să fie interzis, indiferent că e persoană fizică sau juridică”, declară Laurenţiu Baciu, directorul Ligii.

Şi premierul Dacian Cioloş a transmis primarilor să nu faciliteze cu orice preţ vânzarea terenurilor până când nu au făcut toate eforturile de a le valorifica pe plan local. „Nu facilitaţi cu orice preţ vânzarea terenului până când nu aţi făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat cu comunităţile locale. Sigur că e mai uşor să obţineţi un anumit sprijin când vine un străin să vă cumpere pământul şi să vă roage să-l regrupaţi pentru ei pentru a-l vinde. Gândiţi-vă că în felul acesta vindeţi o resursă care e a comunităţii şi pe care nu o mai puteţi aduce înapoi”, a declarat premierul României.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş (care rămâne pe primul loc), Vaslui şi Arad.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.

Timişul, pol al achiziţiilor de teren

Pe primul loc în topul cumpărătorilor de teren din România se situează cetăţenii italieni (aspect valabil şi în Timiş), cu 24,29% din total, urmaţi de germani, cu 15,48%, şi de cetăţeni din ţările arabe, cu 9,98%. Spaniolii deţin o cotă de 6,22% din cele 700.900 de hectare de teren agricol cumpărate de străini în România, austriecii – 6,13%, cetăţenii maghiari – 8,17% şi danezii – 4,52%.

În ultimii doi ani, unii dintre cei mai activi cumpărători de terenuri în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran.

În România există peste 130 de exploataţii agricole deţinute de străini, iar suprafaţa agricolă deţinută de străini a crescut la peste 250.000 de hectare în vestul ţării, conform evidenţelor Ministerului Agriculturii.

În Timiş, cei mai entuziaşti cumpărători de terenuri erau încă de acum zece ani cetăţenii italieni. Mulţi oameni de afaceri din Peninsulă au cumpărat terenurile la sume de 200 – 300 de euro hectarul, poate chiar mai ieftin, unii revânzându-l ulterior altor cumpărători străini – celor germani, de exemplu, cu mii de euro de euro pe hectar. E o rată de profit pe care probabil că nu o asigură investiţiile imobiliare din niciun alt stat european.

La nivel naţional, în perioada 1998 – 2004, au existat solicitări pentru cumpărarea unei suprafeţe de 430.000 de hectare situate în extravilan şi au fost semnate 200.000 de contracte de vânzare-cumpărare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Timişul s-a situat în topul vânzărilor de terenuri, cu 108.000 de hectare, ceea ce reprezintă 15% din suprafaţa judeţului.

În perioada în care a fost ministru al Agriculturii, fostul deputat de Timiş Valeriu Tabără a atras atenţia asupra faptului că suprafeţe tot mai mari de teren arabil sunt cumpărate de către cetăţeni străini şi că acest apetit al cetăţenilor străini pentru pământul românesc ar trebui să-i înveţe pe proprietarii români să nu-şi mai vândă terenurile pe sume ridicole. „Eu am susţinut luarea unei măsuri de interzicere a acestor achiziţii. Din păcate, pe perioada mandatului meu la Ministerul Agriculturii nu am fost susţinut pentru promovarea unei asemenea iniţiative de stopare a vânzării de terenuri către străini chiar de către persoane care sunt acum în componenţa actualului Guvern şi care vorbesc despre necesitatea unei astfel de măsuri. Dacă se făcea ceva atunci, lucrurile erau rezolvate şi nu se ajungea la dezastrul naţional din prezent. De aceea mi-e greu să cred în poveştile de acum, şi cred că aceste măsuri sunt vehiculate doar pentru a face faţă actualelor proteste”, ne-a declarat Valeriu Tabără.