În condiţiile în care o decizie recentă a Curţii Constituţionale a pus sub semnul întrebării posibilitatea SRI de a mai colabora pe linia interceptărilor cu DNA, probabil că în acest an se vor face eforturi majore pentru creşterea capacităţii de lucru a Serviciului Tehnic propriu al DNA. Timişoara, Clujul şi Bacăul sunt polii teritoriali care vor beneficia de atenţie şi resurse sporite în acest an.

Majoritatea deciziilor legate de interceptări, luate la nivel local

La sfârşitul anului trecut, DNA a decis să descentralizeze Serviciul Tehnic propriu. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, „în urma deciziei interne din 20 octombrie 2015, la nivelul Serviciul Tehnic al DNA a fost menţinută existenţa centrelor zonale Bacău, Cluj-Napoca şi Timişoara, însă spre deosebire de reglementarea precedentă, activitatea acestora este controlată şi coordonată direct de către procurorii şefi din cadrul serviciilor teritoriale respective.”

La nivel local, în cei trei poli teritoriali, inclusiv la Timişoara, cea mai mare putere de decizie în ceea ce priveşte interceptările o vor avea şefii structurilor locale. „În raport cu serviciile teritoriale Serviciul Tehnic al structurii centrale nu mai are decât atribuţii de consiliere, training şi sprijin logistic”, precizează oficialii DNA.

În cursul anului 2015, Serviciul tehnic al DNA a contribuit, în mod direct, la constatarea a 22 infracţiuni flagrante de corupţie, faţă de 23 în cursul anului 2014. De asemenea, a primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 1002 încheieri emise de către instanţe, faţă de 916 emise în cursul anului 2014 (majoritatea fiind încuviinţări de interceptări). Totodată, au fost puse în aplicare 46 ordonanţe provizorii pentru interceptarea comunicaţiilor şi 27 de ordonanţe provizorii pentru înregistrările ambientale.

Zilele trecute, Laura Kovesi, procurorul şef al DNA, a declarat că trebuie întărit Serviciul Tehnic prin care vor fi puse în aplicare autorizaţiile de interceptare. „Din momentul în care decizia CCR este motivată şi publicată dispoziţia respectivă care este declarată neconstituţională nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar, deci cu siguranţă vor fi anumite consecinţe. Este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează la acest Serviciul Tehnic şi de asemenea întărim serviciul pentru că am avut situaţii în care am lucrat şi cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii”, a declarat şeful DNA.

Pe 16 februarie, CCR a declarat neconstituţional articolul 142 alin. 1 din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, care spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, este neconstituţional.

Avocat: „Nu o dată, infractorii sunt primii care acuză încălcarea drepturilor omului”

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ spune că, deşi decizia CCR nu poate fi discutată, nu se poate neglija rolul pe care îl au aceste interceptări în soluţionarea mai eficientă a dosarelor de corupţie. „Este un mijloc pe care societatea trebuie să îl folosească în războiul împotriva corupţiei, iar la război e ca la război. Nu cred că mai este cazul să ne temem de folosirea acestor interceptări în cu totul alte scopuri, de reprimare, de exemplu, ca pe vremuri. Acum oricine poate vorbi orice despre preşedintele României – ca să dau exemplul celei mai înalte funcţii din stat – fără să i se întâmple absolut nimic. Nu o dată, infractorii sunt primii care acuză încălcarea drepturilor omului. Mulţi militează pentru o libertate absolută, însă uită că una dintre cele mai mari ameninţări la adresa libertăţii, şi a siguranţei naţionale este chiar corupţia, cu efecte dintre cele mai grave”.