Etapa de depunere a proiectelor care să permită identificarea unor soluţii de punere în valoare a descoperirilor arheologice din centrul Timişoarei s-a încheiat. Primarul a anunţat că a început procesul de evaluare a ofertelor. 

O procedură cronofagă

Soluţia care să permită punerea în valoare a vestigiilor istorice scoase la lumină în zona centrală a Timişoarei, în urma recentelor lucrări de reabilitare, întârzie să apară. Edilul Nicolae Robu a anunţat, la începutul acestui an, că, din punct de vedere procedural, în identificarea viitoarei soluţii de punere în valoare a vestigiilor, trebuie să se plece de la elaborarea unor proiecte, selecţia proiectelor trebuind să se facă în urma unei proceduri de licitaţie.

Marţi, primarul a anunţat că s-a ajuns în faza de deschidere a ofertelor şi că urmează să fie desemnat câştigătorul, care ar urma să prezinte un proiect tehnic în care să figureze mai multe soluţii de punere în valoare a vestigiilor. Oferte au fost depuse de către patru asocieri de firme, după evaluarea preliminară a ofertelor, proiectul agreat, incluzând soluţiile aferente, urmând să fie prezentat, spre aprobare, Comisiei de Monumente din Ministerul Culturii. „După ce este gata proiectul, trebuie să mergem la Comisia de Monumente de la Ministerul Culturii, pentru a aproba una dintre soluţiile propuse”, adaugă Nicolae Robu. Precizând că atât specialiştii care elaborează propunerile, cât şi proiectul tehnic în sine trebuie stabilite prin licitaţie. Edilul a mai declarat şi că, indiferent care va fi aceasta, soluţia finală care va tranşa asupra modului de punere în valoare a decoperirilor arheologice va trebui asumată în baza unui contract.

Referindu-se la modul în care ar putea fi puse în valoare băile turceşti din Piaţa Libertăţii, edilul apreciază că păstrarea sitului arheologic în forma sa descoperită ar putea duce la deteriorarea progresivă a descoperirilor. În plus, neprotejarea vestigiilor ar putea oferi premise pentru depozitarea de gunoi în zona din proximitatea lor.

Edilul nu a putut preciza cu exactitate momentul când lucrările din Piaţa Libertăţii ar putea fi finalizate, avansând doar un orizont probabil de timp pentru finalizarea lucrărilor, specificând că ar fi posibilă încheierea lucrărilor de montare a pavajului până la finalul lunii martie. Procedura, însă, ar trebui urmată de o etapă de umplere a rosturilor, în absenţa căreia nu se vor putea organiza evenimente mai devreme de luna mai. În plus, adaugă edilul, după finalizarea lucrărilor, ar rămâne încă neîncheiată partea de punere în valoare a descoperirilor arheologice, aflată acum abia în etapa de identificare a soluţiilor. Despre care spune că, dacă nu va fi parcursă într-un timp cât mai scurt, ar putea pune Primăria în pericolul de a pierde o parte din finanţarea din bani europeni: „Nu cred că există pericolul să pierdem banii pentru centrul istoric, dacă licitaţia se va desfăşura într-un termen rezonabil. (…)Timp fizic încă ar mai exista, dar, dacă intervin blocaje pe proceduri, nu putem exclude riscul de a nu finaliza proiectul până la sfârşitul anului”.

O etapă preliminară necesară: actualizarea proiectului tehnic

La finalul lunii februarie, Municipalitatea a anunţat că achiziţionează servicii de specialitate vizând identificarea unor soluţii pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice din zona centrală a oraşului (LINK:http://timpolis.ro/solutii-de-12-milioane-de-lei-pentru-vestigiile-arheologice-din-centrul-timisoarei/), scoase la lumină în timpul efectuării lucrărilor în cadrul proiectului „Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara”. Achiziţionarea de servicii s-a făcut în baza unei licitaţii, pentru care Municipalitatea a anunţat că are disponibilă, din fonduri europene, suma de 11,3 milioane de euro (fără TVA), rezultat al unor economii făcute în urma unor licitaţii anterioare, derulate în cadrul proiectului european de reabilitare a spaţiilor publice din zona Cetate.

„Vom putea primi avizul cu soluţiile finale de amenajare a centrului istoric, în urma descoperirilor arheologice, din partea Comisiei de Monumente de pe lângă Ministerul Culturii, doar după ce vom avea proiectul tehnic actualizat”, informa, atunci, edilul.

Data limită până la care au putut fi depuse ofertele a fost 3 martie. Potrivit estimării iniţiale a reprezentanţilor Primăriei, valoarea totală estimată pentru achiziţionarea contractului de lucrări, proiectare şi asistenţă tehnică a fost de 11,3 milioane de lei (fără TVA), suma urmând să fie defalcată astfel: aproape 300.000 de lei au fost alocaţi realizării documentaţiei tehnico-economice (inclusiv, verificarea proiectului de către specialişti atestaţi), 90.000 de lei ar fi urmat să fie alocaţi serviciilor de asistenţă tehnică, iar aproape zece milioane de lei ar fi reprezentat contravaloarea lucrărilor de punere în valoare a vestigiilor arheologice, lucrările de construcţii şi instalaţii pentru restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea in situ a monumentelor istorice, precum şi obligaţia efectuării tuturor studiilor, cercetărilor, expertizelor şi analizelor de laborator prevăzute în acest sens.

Arheolog Florin Draşovan: „E esenţial să se protejeze descoperirile arheologice”

Referindu-se la posibilele soluţii de protejare a descoperirilor arheologice, arheologul Florin Draşovan, de la Muzeul Banatului, din Timişoara, a apreciat că protejarea vestigiilor este imperios necesară, pentru a se evita deterioarea progresivă acestora: „Din punct de vedere arheologic, este esenţial să se protejeze descoperirile arheologice făcute în zona centrală, iar faptul că se caută soluţii în acest sens este lăudabil. Dacă se va opta pentru soluţia unei platforme de sticlă care să acopere vestigiile din zonă, atunci un model de punere în valoare interesant este cel de la Alba Iulia, cu o structură din sticlă şi oţel”.

Reconfigurarea proiectului, impusă de descoperirile arheologice

Reprezentanţii Primăriei au anunţat de anul trecut că se lucrează la revizuirea proiectului de reabilitare, proiectul iniţial neputând fi respectat, din cauza descoperirilor arheologice în zonă. În acest context, au mai anunţat reprezentanţii Municipalităţii, anumite faze din proiect nu au mai putut continua. Pentru actualizarea proiectului şi pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice se impunea şi utilizarea de fonduri suplimentare, proiectul modificat trebuind să fie aprobat din nou la ADR Vest.

Aşa se face că în septembrie 2014, Primăria Timişoara a anunţat atribuirea contractului pentru lucrări suplimentare, aferente proiectului de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului. Valoarea atribuită acestor lucrări suplimentare a fost de 3,8 milioane de lei.

Potrivit aprecierii unor arhitecţi timişoreni, proiectul trebuia să se deruleze etapizat şi să ţină cont de un lucru evident încă de la început: faptul că în zonă vor fi făcute descoperiri arheologice importante. Astfel, acestora, deşi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el ar fi trebuit exclusă Piaţa Sf. Gheorghe, unde se ştia de la început că vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiţia propriu-zisă. Această zonă ar fi putut face, au mai apreciat aceştia, obiectul unui proiect separat.