Reprezentanţii C.F.R. au constatat, recent, că stadiul de execuţie a lucrărilor de modernizare pe unele tronsoane ale Coridorului IV pan-european este întârziat şi au cerut constructorilor să respecte termenele de finalizare prevăzute în contracte, respectiv 2014 şi 2015.

Verificări cu rezultate nesatisfăcătoare

Reprezentanţii direcţiei de specia­li­tate C.F.R. care gestionează proiec­tele cu finanţare din fonduri europene au verificat în perioada 16 – 24 septem­brie stadiul de execuţie a lucrărilor de reabilitare pe Coridorul IV pan-euro­pean.“Discuţiile purtate între repre­zen­tanţii companiei şi reprezentanţii fir­melor contractante s-au axat pe in­suficienta mobilizare a constructorilor pe anumite tronsoane, unde lucrările de reabilitare au evoluat într-un ritm scăzut faţă de situaţia raportată în ulti­mele două luni, şi pe încadrarea în gra­ficul de execuţie, astfel încât termenul de finalizare prevăzut în contracte să fie respectat”, spun reprezentanţii C.F.R.

Ca atare, pentru intervalul octom­brie – decembrie 2013, reprezentanţii C.F.R. S.A. şi ai firmelor antreprenoare au semnat o minută, document prin care fiecare parte s-a angajat să ia mă­suri pentru recuperarea întârzieri­lor înregistrate în graficul de execuţie a lucrărilor.

Verificările au vizat lucrările de reabilitare pe cinci tronsoane. Astfel, pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad, stadiul lucrărilor este de 33%. Con­trac­tul are o valoare de 248 de milioane de eu­ro, fără TVA, şi a fost semnat în februa­rie 2012. La secţiunea Simeria – Coşla­riu, tronsonul Vinţu de Jos – Coş­la­riu, lucrările au un grad de execuţie de 14,85%. Contractul se ridică la 176 de milioane de euro şi a fost semnat în de­­cembrie 2011. În cazul secţiunii Coşla­riu – Sighişoara, tronsonul Coş­lariu – Micăsasa, stadiul fizic al lucră­rilor este de 33,36%. Acordul în valoare de 172 de milioane euro fără TVA a fost sem­nat în aprilie 2012. Tronsoa­nele Mică­sasa – Aţel şi Aţel – Sighişoara sunt rea­lizate în proporţie de 12,7%, respectiv 17,15%. Acordul pentru modernizarea tronsonului Sighişoara – Aţel, semnat la începutul anului trecut, are o valoare de 208 milioane de euro fără TVA.

Oficialii C.F.R. susţin că repre­zentanţii companiei i-au asigurat pe constructori că vor menţine dialogul cu diriginţii de şantier, verificarea pe te­ren a lucrărilor de reabilitare urmând a se face periodic, iar “firmele construc­toare sunt obligate să se mobilizeze astfel încât desfăşurarea lucrărilor să respecte graficul de execuţie stabilit”.

Refacerea podului de la Cenad, o oportunitate pierdută

Reprezentanţii unor structuri sin­dicale feroviare locale spun că dacă autorităţile judeţene s-ar fi mobilizat în ultimii ani pentru refacerea podului feroviar de la Cenad, poate că acest culoar feroviar IV pan-european ar fi trecut prin Timiş, nu prin Arad. “Chiar dacă nu ar fi fost aşa, prin refacerea podului feroviar de la Cenad s-ar fi rea­lizat o legătură fiabilă de transport fe­roviar cu vestul ţării, ceea ce ar fi adus foarte multe venituri la bugetele locale. Este, probabil, acelaşi lucru ca în cazul punctului de trecere rutier Cenad care nu a fost conceput de la început pentru traficul autocamioanelor, astfel că ti­rurile intră în ţară pe la Nădlac şi veni­turile aferente rămân în judeţul vecin”, spune Petrică Stoian, liderul Sindica­tului Feroviar Mişcare Comercial Timiş.

În momentul de faţă, călătoria pe ca­lea ferată între oraşele mari ale Euro­regiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, cum este Timişoara, Szeged sau Subotica, pre­supune o durată lungă de timp şi es­te posibilă doar cu utilizarea unor ser­vicii al căror nivel de calitate lasă de do­rit. Toc­mai de aceea, refacerea podului fero­viar de la Cenad ar însemna relua­rea transportului feroviar internaţional pe această rută, ar aduce beneficii eco­no­mice enorme nu doar Timişului şi Cson­gradului – principalele şi, de altfel, sin­gu­rele judeţe susţinătoare ale acestui pro­iect –, ci întregii zone de vest a României.