Inimi umane miniaturale, capabile să bată de o manieră autonomă, au fost create în laborator de cercetătorii de la Universitatea Abertay, din Scoţia.

Inimile au fost create pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să găsească un leac împotriva hipertrofiei cardiace, o maladie a inimii care poate să provoace moartea subită, informează dailymail.co.uk, sursă citată de Mediafax. Acestea au fost obţinute din celule suşă, au diametre de un milimetru şi se contractă cu 30 de bătăi pe minut.

Deşi erau sănătoase iniţial, inimile miniaturale au fost tratate apoi cu diverse substanţe chimice, pentru a stimula instalarea acelei afecţiuni fiziologice care le face să devină hipertrofice, adică exagerat de mari, din cauza unei creşteri anormale a celulelor cardiace. După îmbolnăvirea lor, inimile miniaturale au fost tratate cu o serie de medicamente noi, întrucât medicii doreau să vadă dacă pot să prevină apariţia bolii.

„Deşi inimi umane au mai fost create în laborator şi în trecut, este pentru prima dată când a devenit posibil să introducem anumite boli în ele”, explică profesorul Nikolai Zhelev, coordonatorul studiului. Acesta mai spune că hipertrofia cardiacă poate fi ereditară, poate fi cauzată de boli precum diabetul sau poate fi cauzată de practicarea unor exerciţii fizice prea intense. Din cauza acestei boli, muşchiul cardiac devine mai gros şi mai rigid, iar inima pompează mai greu sângele în corp. „Anumite persoane dezvoltă din acest motiv un ritm cardiac anormal, iar aceasta este cea mai frecventă cauză de moarte subită în rândul persoanelor tinere. Deşi există medicamente, acestea pot să ajute doar la controlarea simptomelor, însă nu există un tratament pentru moment”, adaugă coordonatorul studiului.

Inimile miniaturale obţinute de echipa coordonată de profesorul Zhelev în laborator ar putea să schimbe această situaţie. Folosind biosenzori, cercetătorii au putut să eticheteze anumite molecule specifice din inimile miniaturale pentru a putea să monitorizeze mai bine evoluţia muşchiului cardiac. Identificând moleculele care determină inima să devină hipertrofică, medicii scoţieni au putut să transporte medicamente direct către acele molecule şi să le împiedice astfel să urmeze evoluţia pe care o au de obicei, evitând astfel dezvoltarea bolii.