Chestionat recent pe tema prezenţei mai mult decât modeste a Timişului şi Timişoarei în Masterplanul General de Transport, Ministerul Transporturilor susţine că mult-discutatul document de sinteză, modificat de mai multe ori, cuprinde o serie de obiective rutiere, feroviare şi aeroportuare pentru Timişoara, care, însă, au „orizont de realizare” în următorii… 30 de ani.

Un răspuns „edificator”

Deputatul PNL (fost PDL) de Timiş Cornel Sămărtinean a transmis Ministerului Transporturilor o solicitare pe tema excluderii Timişoarei şi a judeţului Timiş din Masterplanul general de Transport şi din toate finanţările din domeniul infrastructurii ale Guvernului Ponta 3.

În răspunsul trimis, Ministerul Transporturilor spune că forma, modificată de mai multe ori, a Masterplanului de Transport prevede o serie de obiective legate de zona de vest. Orizontul de timp în care acestea vor fi realizate este, însă, dezamăgitor. „Referitor la priorităţile de infrastructură rutieră pentru perioada 2014 – 2020, menţionăm faptul că Masterplanul are ca şi cadru de implementare o perioadă de minim 30 de ani, fapt ce va oferi României un pilon de dezvoltare durabilă, iar pentru prioritizarea proiectelor s-a ţinut cont atât de situaţia actuală, cât şi de discuţiile avute la Senat şi la Ministerul Transporturilor cu Comisia de Transport, precum şi de dezbaterile publice avute din luna octombrie, a întregului volum de întrebări, interpelări, sugestii, observaţii primite, de la data publicării draft-ului de masterplan până în prezent”, se menţionează în răspunsul ministerial. Care aruncă astfel obiective vitale pentru infrastructura Timişului într-un termen de realizare extrem de lung, nedefinit, cu formula „timp de realizare de minim 30 de ani”.

În ceea ce priveşte obiectivele cu care Timişul a rămas după ultima variantă a Masterplanului de Transport – care nu se ştie dacă este bătută în cuie – Ministerul Transporturilor menţionează că pentru sectorul rutier a fost cuprins un proiect de drum Euro Trans pe tronsonul Timişoara – Moraviţa, cu o lungime de 59 de kilometri, împreună cu o variantă de ocolire pentru municipiul Timişoara, cu o lungime de 30 de kilometri, „fapt ce va ajuta la fluidizarea traficului din zonă, mai ales a traficului greu”.

Cât despre mult-discutata variantă de ocolire Timişoara Sud, menită să închidă inelul de centură şi să scoată traficul greu din oraş, Ministerul Transporturilor foloseşte o formulă din care nu se înţelege nimic concret: „Acest proiect se află în Scenariul de Referinţă al Masterplanului General de Transport, fiind aflat în implementare”.

Pentru sectorul feroviar, în ultima variantă a Masterplanului sunt cuprinse doar două proiecte de reabilitare linie cale ferată pe tronsoanele Timişoara – Caransebeş, respectiv Timişoara – Arad, adăugându-se un proiect de electrificare linie cale ferată pentru tronsonul Timişoara Stamora Moraviţa. Despre reluarea traficului feroviar pe Cenad, spre Ungaria, prin refacerea podului distrus nu se suflă nicio vorbă.

Pentru Aeroportul „Traian Vuia” documentul a planificat o serie de intervenţii punctuale: realizare terminal nou pasageri, realizare terminal nou cargo, extindere platformă de staţionare pentru aeronave, conexiune multimodală cu autogara, conexiune multimodală cu Gara de Nord şi „dotare cu echipament de siguranţă”. Nu se precizează însă un termen de realizare a acestor obiective, după cum nu se menţionează niciun termen pentru începerea lucrărilor la faimosul Centru Intermodal, despre care se menţionează că rămâne „în localitatea Remetea Nouă, modificându-se locaţia aleasă iniţial, şi anume localitatea Semenic”.

„Nu se mai pomeneşte nimic despre Intermodal”

Aceste concluzii oficiale sunt de natură să nu ofere prea mari speranţe legate de schimbarea semnificativă în bine a infrastructurii timişene, mai ales că o serie de investiţii declarate ca iminente de către Consiliul Judeţean Timiş, în urmă cu câţiva ani, cum sunt Centrul Intermodal de Transport Marfă sau Centura Sud a Timişoarei sunt „împinse” într-un orizont de timp ce poate depăşi 30 de ani.

„Nu s-a mai menţionat absolut nimic pe această temă de către conducerea CJ Timiş Dincolo de aprobarea de principiu a unei documentaţii nu se mai ştie absolut nimic. Acest Masterplan are într-adevăr un timp de implementare destul de lung. Iar Centura de Sud a Timişoarei a ajuns undeva pe locul 5, în clasamentul obiectivelor similare, ceea ce înseamnă că nu are nicio sursă de finanţare. Obiectivele de investiţii de la Aeroport au fost şi ele programate la calendele greceşti. Aşa că perspectivele sunt «minunate» pentru Timiş”, susţine consilierul judeţean PNL (fost PDL) Marius Martinescu.