Ambiguitatea legată de barourile de avocaţi paralele provoacă probleme. Ce mai recentă situaţie de acest gen a fost remarcată la nivel de DNA, unde reprezentarea unui client de către un avocat din baroul paralel, desemnat de avocata fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, a dus la complicaţii care acum au degenerat în reţineri şi cerere de arestare preventivă.

Un caz cu complicaţii amplificate de ambiguitate

Mai vechea problemă legată de conflictul dintre barourile clasice de avocatură şi cele noi, paralele, duce la complicaţii judiciare inclusiv pe plan central unde o reţinere a DNA, făcută la în 19 martie, a fost intens mediatizată, tocmai pentru că o avea ca protagonist pe Laura Voicu, avocata fostei şefe a DIICOT, Alina Bica.

Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 19 martie, a Laurei Voicu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și instigare la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. Conform procurorilor DNA, Laura Voicu ar fi desemnat un “avocat înscris în așa-numitul «Barou constituțional» să participe la activități de urmărire penală ce urmau a se desfășura la sediul DNA, într-un dosar din  2012, precum și, în repetate rânduri, în alte cauze aflate pe rolul DNA”.

La dispoziţia Laurei Voicu, respectivul avocat din Baroul Constituţional, mai spune DNA, ar fi exercitat și alte activități ce țin de profesia de avocat, prezentându-se la termene de grefă în Serviciul de reținere și arestare preventivă, unde a acordat asistență juridică mai multor clienți ai acesteia.

În acest mod, susţin procurorii DNA, Laura Voicu ar fi creat condițiile necesare pentru tergiversarea urmăririi penale, prin punerea procurorilor în situația de a proceda la refacerea actelor de urmărire efectuate cu inculpata din dosarul respectiv, lipsită de asistență juridică. Prin aceeaşi metodă, “a urmărit și posibila înlăturare a unor probe care ar fi putut fi valorificate în urma desigilării sacilor în care acestea se aflau, întrucât această operație nu ar mai fi putut fi refăcută, iar lipsa apărării inculpatei arestate ar fi atras nelegalitatea obținerii lor, cu consecința imposibilității utilizării acestora ca mijloace de probă”.

Avocat Lazăr Gruneanţu: "Era suficientă o simplă verificare a acelui avocat"

Această speţă readuce în prim plan conflictul dintre baroul clasic de avocaţi şi cel paralel, care nu este tranşat în justiţie într-un mod care să nu lase loc de interpretări. Fiecare parte invocă hotărârile instanţelor sau Parchetelor luate în diverse cazuri, hotărâri care, nu o dată, se bat cap în cap. Aşa că, deşi ar fi firesc ca Justiţia rezolve într-un fel această problemă, lucrurile sunt perpetuate în exact acelaşi mod şi în 2015.

Avocatul Lazăr Gruneanţu din Baroul Timiş, susţine că la nivel local nu se pot produce situaţii de genul celor remarcate la nivelul DNA. “Procurorii nu acceptă ca reprezentanţi ai acestor barouri paralele să reprezinte inculpaţi în activitatea de urmărire penală, existând o comunicare de la Parchetul General. Şi Uniunea Naţională a Barourilor din România trimite Parchetelor în format electronic tabloul avocaţilor, care pot asigura astfel de servicii de reprezentare. Nu cred că îndrăzneşte niciun procuror să admită activităţi de reprezentare ale unor persoane care susţin că fac parte din barouri paralele, pentru că îşi invalidează munca – toate actele trebuie refăcute apoi. În cazul de la DNA nu-mi explic cum s-a putut întâmpla asta – era suficientă o simplă verificare a acelui avocat, care dura un minut”, ne-a declarat avocatul timişorean.

Protest legat de procedurile DNA

Pompiliu Bota, fondatorul barourilor paralele, spune că Uniunea pe care o reprezintă protestează vehement faţă de modul în care a fost tratat avocatul Niculae Learciu, desemnat în cazul respectiv de către Laura Voicu de către procurorii din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA. Conform protestului oficial formulat în acest caz, procurorul de caz i-a verificat din oficiu calitatea de avocat, şi „a consultat lista unui aşa-zis «tablou de avocaţi» în format electronic şi a ajuns la concluzia că Learciu Niculae nu are calitatea de avocat.”

Conform aceluiaşi punct de vedere, „doamna procuror l-a informat că trebuie să îl audieze ca martor (în dosarul inculpatei Voicu Laura Cătălina) şi l-a obligat să dea o declaraţie în acest sens. Imediat după ce a semnat declaraţia de martor, procurorul i-a adus la cunoştinţă că faţă de el s-a dispus începerea urmăririi penale, deci este învinuit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat”.

În acelaşi document se mai menţionează că „doamna procuror de caz nu a făcut nicio verificare legală pentru a afla calitatea de avocat a domnului Learciu Niculae, nu i-a cerut decizia de înscriere în profesie, actul legal şi/sau jurisdicţional de înfiinţare a baroului din care face parte, statutul baroului şi nu a trimis nicio adresă la baroul în care este înscris”.

În acest sens, potrivit poziţiei oficiale exprimate în acest caz, se consideră că „această listă a aşa-zisului «tablou de avocaţi» în format electronic nu poate fi considerată izvor de drept, iar învinuirea , «pompieristică» a avocatului nostru reprezintă un grav abuz al procurorului”. 

Un conflict vechi

Dovedind că instanţele nu pot ajunge la un numitor comun nici măcar în ceea ce priveşte o problemă de bucătărie internă, care le afectează direct activitatea, problema războiului dintre avocaţii din barourile clasice şi cei din barourile paralele continuă să rămână nereglementată tranşant, pe această problemă instanţele din Timiş continuând să emită hotărâri judecătoreşti contradictorii.

Instanţele din Timiş au dat hotărâri judecătoreşti când favorabile, când defavorabile avocaţilor din barourile paralele. Judecătoria Timişoara, de pildă, a pronunţat decizii judecătoreşti în favoarea avocaţilor din barourile paralele, într-una din ele aprobând soluţia dată de procurori în cazul unui avocat cu motivaţia că „în urma cercetărilor s-a constatat că numitul a mai fost cercetat şi în alte dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta, soluţia fiind menţinută de instanţa de judecată”.

Nu este însă doar o chestiune rezumată la nivel local. Pe portalul Uniunii Naţionale a Barourilor din România era postată, zilele trecute, o decizie a Tribunalului Bucureşti din 19 decembrie 2014, în care se menţiona că „Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) a fost înfiinţată prin hotărâre judecătorească şi nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea acestei instituţii fără a se aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o şi care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege”.

Se credea, la un moment dat, că noua Lege a avocaturii, modificată, ar putea pune punct final războiului întins pe ani de zile între barourile de avocaţi clasice şi cele paralele. Însă şi după apariţia noii versiuni a legii, lucrurile nu s-au lămurit, rămânând sub auspiciile aceleiaşi incertitudini.