Publicarea raportului anual al DNA relevă noi aspecte legate de complicata relaţie de finanţare dintre Consiliul Judeţean Timiş şi fosta echipă Poli, pe vremea când era patronată de omul de afaceri Marian Iancu. Conform procurorilor anticorupţie, finanţările îşi pierduseră controlul până la punctul în care patronatul fostului club folosea banii publici primiţi din bugetul judeţean pentru a-şi plăti taxe şi impozite datorate către state, stingându-şi astfel debitele către stat cu bani primiţi tot de la stat.

Un circuit financiar complicat

Nebuloasele finanţării fostei echipe Poli Timişoara de către Consiliul Judeţean Timiş ocupă peste trei pagini din raportul DNA, cu detalii care nici nu sunt cunoscute în întregime pe plan local. Raportul DNA vorbeşte despre un prejudiciu care s-ar întinde doar în prima fază până la zece milioane de euro şi acuză caracterul pe lângă lege al finanţării fostei echipe Poli. În plus, se menţionează, a fost cunoscut faptul că nu exista o bază legală legală pentru parteneriatul de finanţare, întrucât societatea respectivă nu se încadra în categoria beneficiarilor finanţării, fiind o societate pe acţiuni de drept privat, al cărei scop era obţinerea de profit în interesul unui număr restrâns de persoane, aşadar nu era o societate fără scop lucrativ ce are ca obiect dezvoltarea sportului de masă.

Procurorii se referă la subiectul spinos al datoriilor fostei echipe, menţionând că alocarea sumelor de bani de către administraţia judeţeană era condiţionată de îndeplinirea obligaţiilor de plată restante şi la termen ale SC Poli Timişoara SA faţă de CJ Timiş, obligaţii ce s-a constatat că nu au fost îndeplinite, fostul club sportiv înregistrând datorii semnificative la bugetul judeţean tocmai din categoria celor menţionate în protocol, atât la momentul încheierii protocolului cât şi a actelor adiţionale prin care acesta a fost prelungit ulterior. „Datoriile restante erau cunoscute de factorii de decizie din cadrul CJ Timiş, atât la data semnării protocolului, cât şi la momentul semnării actelor adiţionale de prelungire a protocolului pentru următoarele perioade bugetare”, consideră reprezentanţii DNA.

În ceea ce priveşte banii alocaţi de către CJ Timiş, acelaşi raport DNA relevă faptul că acestea nu se încadrează în categoria celor stabilite în protocolul iniţial, şi că s-au depus documente false din care rezulta că sumele de bani acordate au fost utilizate pentru achitarea drepturilor de natură salarială sau asimilată veniturilor către jucătorii de fotbal legitimaţi la clubul de fotbal respectiv.

În realitate, sumele alocate de la bugetul judeţean Timiş au fost folosite în alte scopuri decât destinaţia stabilită prin protocol, fiind astfel acoperite cheltuieli ale fostei Poli Timişoara, care nu aveau legătură cu activitatea echipei de fotbal, în condiţiile în care, între destinaţiile stabilite prin protocolul de colaborare a sumelor alocate (sume cu destinaţie specială  „exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor echipei de fotbal) şi utilizarea lor efectivă, conform datelor din Trezoreria Timişoara, nu exista corespondenţă. Astfel, „banii au fost direcţionaţi în alte scopuri (plăţi de penalităţi contractuale şi chirii, în relaţia cu acelaşi Consiliu Judeţean, plăţi prin executare silită efectuată de organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice) şi aşa mai departe”, menţionează procurorii anticorupţie. S-a ajuns astfel în situaţia ca bani luaţi de la stat să fie folosiţi pentru plata datoriilor către stat.

Insolvenţa continuă

În ceea ce priveşte şansele ca aceste prejudicii să fie recuperate în urma procesului de insolvenţă care vizează fosta Poli, ele se reduc semnificativ odată cu trecerea timpului. După patru ani de la momentul iniţierii procesului de insolvenţă a fostei echipe Politehnica Timişoara bate pasul pe loc, la Tribunalul Bacău. Acest proces este blocat pentru că nu se regăsesc în dosar documente esenţiale pentru procesul de insolvenţă, după schimbarea administratorului judiciar. Mai mult, instanţa nu are nici măcar o evidenţă clar a mişcărilor din conturile societăţii falimentare, făcând acum o adresă către banca la care existau conturi ale SC Politehnica Timişoara SRL “cu menţiunea să se precizeze situaţia contului debitoarei de la data deschiderii şi până în prezent, sub sancţiunea amendării persoanei responsabile pentru necomunicare”.

Lazăr Gruneanţu, fost decan al Baroului Timiş, spun că, de regulă, într-un proces de insolvenţă, şansele de recuperare a debitelor scad pe măsură ce procesul se lungeşte.