Un proiect născut din ambiţie, tenacitate, consecvenţă şi dintr-o formă de curaj ce şi-a propus să înfrunte spiritul potrivnic al vremurilor, în nădejdea că muzica adevărată, la fel ca orice alt demers cultural de calitate, poate contribui la scoaterea oamenilor de sub povara cotidianului, pentru a le oferi căi de acces către educare şi către elevarea spiritului. Cam aceasta ar fi, în cuvinte puţine, motivaţia pentru care Festivalul de Jazz de la Gărâna a rezistat de-a lungul anilor, ajungând anul acesta la cea de-a optsprezecea ediţie.

Subfinanţarea culturii şi inerţia sistemului, principalii inamici

Ediţia de anul acesta, a 18-a, care va avea loc în zilele de 10 – 13 iulie, spune organizatorul festivalului, Marius Giura, este cea mai grea, dar şi cea mai ofertantă judecând prin prisma valorii numelor muzicienilor care figurează pe agenda celor patru zile. O ediţie care a întâmpinat probleme neînchipuit de mari cu finanţarea, întrucât nici Ministerul Culturii şi nici Consiliul Local Timişoara nu au sprijinit cu fonduri eforturile depuse de organizatori.

Marius Giura mărturiseşte că a epuizat deja toate căile, că a făcut toate posibilele demersuri, dar că s-a resemnat deja cu ideea că anul acesta festivalului pe care îl organizează nu îi vor fi alocate fonduri. Pentru ca acestea să poată fi, totuşi, alocate, ar fi nevoie de nişte minuni, care ar presupune fie o rectificare bugetară care să se producă cu măcar două zile înainte de începerea festivalului, fie de o hotărâre de Guvern, dată înainte de începerea festivalului.

În acest răstimp, la nivel local, reprezentanţii Primăriei Timişoara s-au prevalat de argumentul potrivit căruia Festivalul de la Gărâna se organizează în Caraş-Severin şi, în plus, de faptul că Primăria Timişoara finanţează anul acesta o a doua ediţie a unui alt festival, care se desfăşoară chiar aici, în Timişoara, Festivalul Internaţional Jazz TM.

Cum agenda şi angajamentele pentru ediţia din acest an a Festivalului de la Gărâna erau deja stabilite, directorul Festivalului, Marius Giura, a fost nevoit să asume organizarea fără să mizeze pe fonduri guvernamentale sau pe fonduri alocate de Primăria Timişoara. I s-a propus, admite, de către autorităţile locale, o eventuală decalare a festivalului, lucru care era însă imposibil, din pricina confirmărilor primite din partea numeroşilor artişti care participă anul acesta la festival.

Deşi anul acesta Festivalul de la Gărâna se va desfăşura suprapunându-se, timp de două zile, cu Festivalul Internaţional Jazz TM, problema nu o reprezintă neapărat această suprapunere. Cele două evenimente muzicale sunt de facturi cu totul diferite. Iar bâlbâiala autorităţilor şi lipsa lor de implicare în susţinerea unui proiect cultural de anvergura şi factura celui de la Gărâna nu fac decât să ilustreze, apreciază Marius Giura, ceea ce acesta a numit a fi o „criză de competenţe în ce priveşte maniera în care este gestionată în prezent cultura în România”.

Întrucât, mai spune Marius Giura, e important şi modul în care organizatorii unor evenimente muzicale de o asemenea factură înţeleg să îşi asume responsabilitatea educării gustului publicului pentru un gen muzical rafinat şi complex, care necesită o bună înţelegere şi percepţie a muzicii. Căci, mai spune el, lumea jazz-ului, cu tot ce presupune aceasta (artişti, cronicari, spectatori, critici de specialitate) este destul de mică, iar asocierea unor genuri muzicale de o altă factură cu jazz-ul, dintr-o derută care poate proba amatorismul întocmirii unei agende, poate împinge în derizoriu un demers cultural al cărui scop declarat este acela de a potenţa şansele Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

În contextul discuţiei, directorul Festivalului de Jazz de la Gărâna precizează chiar, cu eleganţă, că nu are niciun fel de resentimente faţă de autorităţile locale, pentru lipsa de sprijin, dar a atenţionat că e nevoie de profesionalism, de cunoaştere şi de înţelegere a muzicii, şi aceasta inclusiv pentru a putea pune în valoare aşa cum se cuvine calităţile profesionale ale unui muzician.

Gărâna 2014, patru seri de jazz de cea mai bună calitate

Festivalul de Jazz de la Gărâna, ediţia 2014, înseamnă, ca în fiecare din anii care au trecut, asumarea unei agende de festival pe al cărei line-up figurează numele sonore ale unor muzicieni de top.

Astfel, festivalul le va prilejui miilor de iubitori ai muzicii de gen care vor fi prezenţi la Gărâna întâlniri cu saxofonistul scandinav Marius Neset, muzician originar din Norvegia, care a avut o evoluţie profesională fulminantă, parcurgând rapid, în doar câţiva ani, etapele care l-au adus de la statutul de debutant la cel de cap de afiş, cu trio-ul de muzicieni originari din Anglia şi Franţa, Andy Sheppard Trio Libero (Andy Sheppard – saxofon, Michel Benita – contrabass şi Sebastian Rochford – tobe), cu Dave Douglas – The Riverside Quartet (SUA) (adică Dave Douglas – trompetă, Chet Doxas – saxofon, Steve Swallow – bass şi Jim Doxas – baterie), cu Adam Baldych Imaginary Quartet (Polonia), Ulf Wakenius Band, qvartet care reuneşte muzicieni de jazz din Suedia şi Danemarca, Arve Henriksen Band, qvartet de muzicieni norvegieni, trio-ul Joey DeFrancesco (SUA) sau cu românca Elena Mîndru care, împreună cu patru instrumentişti finlandezi formează Elena Mîndru Finnection. Pe agenda festivalului, mai figurează şi Pedro Negrescu Trio, The Crimson Projekct, Kimmo Pohjonen, Mircea Tiberian, Chris Dahlgren, John Betsch, dar şi Tom Harrell, Esperanza Spalding, Mike Stern şi Bill Evans Band şi Jazzy Bit şi Stian Westerhus.

Adică, un melanj bine dozat şi conceput cu profesionalism, format din nume sonore şi nume ale unor muzicieni tineri care au confirmat recent, impresionând publicul altor mari şi consacrate festivaluri de jazz.

Gărâna, o provincie pedagogică

Despre calitatea Festivalului de Jazz de la Gărâna vorbesc nu doar muzicienii care au participat la festival de-a lungul timpului, ci şi publicul care se reuneşte an de an în Poiana Lupului, în miez de iulie, şi mulţi dintre cei care semnează, argumentând virtuţile formatoare ale festivalului, rubrica intitulată Jazzitorial, care figurează pe pagina de internet a Festivalului.

„Gărâna este o provincie pedagogică, un spaţiu unde înveţi şi te iluminezi, iluminându-i pe ceilalţi. Lecţii de muzică extraordinară, lecţii de inteligenţă, de talent şi de fericire. Ca să ajungi la Gărâna, urci. Simbolismul nu trebuie să ne scape, pentru că e chiar parte a procesului iniţiatic. Gărâna e natură şi cultură”, scrie, referindu-se la Festivalul de Jazz de la Gărâna, profesorul universitar Mircea Mihăieş, redactor-şef al revistei Orizont şi fost vicepreşedinte al ICR.

Festivalul de Jazz de la Gărâna e, însă, spun iubitorii acestui gen muzical, şi locul unde armoniile se transformă în jazz, gen muzical greu definibil, chiar şi de către cunoscători, dar care necesită, în mod cert, apetenţă pentru muzica de cea mai bună factură: „O bună prietenă care-mi cunoaşte pasiunea pentru muzică m-a întrebat nu demult ce este jazz-ul. Şi, spre adânca mea surpriză, n-am ştiut ce să-i răspund. Mi-am dat seama că nu ştiu ce e jazz-ul. Nu mai ştiu – asta dacă am ştiut vreodată cu adevărat, ceea ce îmi pare tot mai puţin probabil. Poate e normal ca tocmai lucrurile cele mai simple şi mai apropiate nouă să fie şi cel mai greu de surprins în cuvinte”, scrie, pe aceeaşi pagină dedicată „celui mai frumos loc din lume”, Alex Moldovan.

Dincolo de tot şi de toate, Festivalul de Jazz de la Gărâna rămâne, însă, un festival de autor, indisolubil legat de numele organizatorului său, Marius Giura. Iar proiectul, ajuns anul acesta la majorat, îşi aşteaptă publicul fidel cu patru zile de concerte, cu câte patru concerte în fiecare zi, cu muzicieni de prim rang, muzică de cea mai bună calitate şi cu atmosfera sa, bine-cunoscută deja iubitorilor jazz-ului de pretutindeni.

Detalii despre agenda festivalului şi despre invitaţi, dar şi alte informaţii utile, le sunt accesibile tuturor celor interesaţi pe pagina de internet a fesivalului, la adresa www.garana-jazz.ro şi pe contul deschis de organizatori pe Facebook, la adresa Garana Jazz Festival 2014.