Votul este, în egală măsură, un drept şi o îndatorire cetăţenească şi reprezintă o formă esenţială de exercitare a unui mecanism democratic, ce îi legitimează individului opţiunile şi dreptul la o viziune despre modul în care va evolua destinul propriei ţări. Am întrebat câteva figuri reprezentative ale cetăţii dacă merg, duminică, la vot, de ce merg şi de ce blazarea şi refuzul de a merge la vot nu reprezintă o soluţie nici pentru cel care recurge la ele?

Conf. univ. dr. Vasile Docea : “Dezamăgiţii şi sastisiţii ar trebui să ştie că, şi atunci când ne merge rău, poate să ne meargă şi mai rău"

Conf. univ. dr. Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran” a Universităţii de Vest, cadru universitar la Catedra de Ştiinţe Politice a UVT, spune că va merge duminică la vot, negreşit. “Este cea mai importantă cale prin care eu, în calitate de cetăţean, îmi pot exprima voinţa în legătură cu felul în care doresc să fiu condus de cei care ajung în funcţii. Prin vot nu îmi exprim doar o opinie, ci am şansa ca voinţa mea de cetăţean să influenţeze rezultatul, am şansa de a obţine să fiu condus de persoana pe care eu o consider potrivită. Iar dacă rezultatul nu va fi cel pe care îl doresc, atunci nu îmi rămâne decât să accept ceea ce a hotărât majoritatea. Aşa funcţionează orice democraţie”, argumentează Vasile Docea.

În ceea ce priveşte motivele care îi pot determina pe unii cetăţeni să nu se prezinte la vot, invocând blazarea sau indiferenţa, Vasile Docea apreciază că pot fi identificate cel puţin trei cauze, în baza cărora se pot creiona profilele a cel puţin trei categorii de nevotanţi: “Prima este categoria celor pe care, pur şi simplu, nu îi interesează. În acest caz avem de-a face fie cu oameni care nu înţeleg mecanismul democratic, din cauza unor carenţe în educaţie, fie cu persoane care, deşi îl înţeleg, îl ignoră cu bună ştiinţă. Aceştia din urmă sunt pasivii prin definiţie. (…) Avem aici profilul out-siderului, al non-cetăţeanului. A doua categorie este a celor care văd în procesul electoral un simplu ritual, gol de conţinut, acela de aplicare a unei ştampile pe o foaie de hârtie. Acesta este profilul scepticului absolut, care crede că în spatele ritualului nu se află nimic şi că vocea lui nu contează. În sfârşit, există categoria celor care nu se prezintă la vot în semn de protest. Sunt cei dezamăgiţi de prestaţia clasei politice ori cei care nu se regăsesc în nici unul dintre candidaţi. Profilul acestora este cel al sastisitului («sunt sătul de ei») sau al dezamăgitului («oricum, nici unul nu-i mai bun ca ceilalţi»). În aparenţă, abţinerea de la vot a dezamăgitului este tot un fel de a-şi exprima votul”, opinează conf. univ. dr. Vasile Docea.

Dar consideră eronate toate aceste moduri de poziţionare în raport cu votul: “Le-aş răspunde că, în calitate de cetăţean într-o ţară democratică, am o mulţime de drepturi şi că depinde şi de mine să nu pierd aceste drepturi. Prin urmare, prima opţiune ar trebui să fie conservarea drepturilor pe care sistemul democratic mi le garantează. Iar gestul cel mai simplu pe care pot să îl fac în acest scop este să votez”.

Vasile Docea mai spune şi că democraţia este un joc de echipă, pe care cetăţenii îl pot câştiga doar dacă se implică în exercitarea acestui mecanism democratic esenţial şi dacă înţeleg să analizeze lucid şi pragmatic oferta electorală a candidaţilor înscrişi în competiţia electorală: “Dacă ar fi să găsesc o comparaţie la îndemână, atunci aş compara democraţia cu un meci de fotbal. Interesul meu este să câştig meciul şi să iau prima pentru victorie, însă îl pot câştiga doar dacă joc împreună cu echipa, nu stând în afara jocului. Iar prima pentru victorie o iau doar jucătorii, nu şi cei care stau şi privesc. Celor din cea de-a doua categorie le-aş spune că, dincolo de ritualul aplicării ştampilei, opţiunea lor contează. Chiar dacă e doar o părticică infimă, ea se adaugă celorlalte, formând în acest fel torentul. Fără picături, nu există nici fluviul. Dezamăgiţii şi sastisiţii ar trebui să ştie că, şi atunci când ne merge rău, poate să ne meargă şi mai rău. Altfel spus, chiar şi atunci când nu-mi place niciun candidat, pot încerca să îl aleg pe cel mai puţin rău. Pot să-i dau votul meu unui candidat pe care îl dispreţuiesc, dacă acel candidat este mai puţin toxic decât ceilalţi. În aparenţă, votez ca acesta să fie ales într-o funcţie, dar, până la urmă, votez ca să ne meargă mai bine”, îşi argumentează Vasile Docea punctul de vedere.

Directorul Filarmonicii “Banatul”, Coriolan Gârboni : “A nu merge la vot nu îţi dă dreptul să te pronunţi apoi asupra viitorului ţării tale”

Directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni, a declarat că va merge la vot şi că nu a ratat niciodată până acum ocazia de a-şi exercita acest drept democratic : “Voi merge la vot. Eu cred că votul ar trebui să fie obligatoriu, cel puţin douăzeci de ani de acum încolo. Iar pentru cei care nu merg să voteze ar trebui să fie prevăzute sancţiuni la taxe sau la ridicarea ajutoarelor sociale. A nu merge la vot nu îţi dă dreptul să te pronunţi apoi asupra viitorului ţării tale. Există o grămadă de cârcotaşi şi de politruci, tot felul de comentatori din josul paginilor de ziar, care comentează de pe margine, fără să se implice. În mod normal, numai exprimarea unei opţiuni ar trebui să îţi confere acest drept”.

În ceea ce priveşte resemnarea sau refuzul de a merge la vot manifestat de unii cetăţeni, Ioan Coriolan Gârboni apreciază că este important de mers la vot “şi pentru că au existat, de-a lungul anilor, suspiciuni referitoare la corectitudinea votului. Şi în 2004, atunci când a fost ales preşedinte Traian Băsescu, la câteva sutimi, şi la referendumul din vara lui 2012, şi la alegerile parlamentare din 2012. Oamenii au devenit resemnaţi şi tind să motiveze că nu merg la vot pentru că şi aşa se fură. Mai există şi o psihologie a votantului, care spune că oamenii care votează vor să îşi dea votul celor care câştigă. E o chestiune psihologică, dacă vreţi. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, însă, statistica spune că procentele se păstrează, indiferent de numărul votanţilor”.

Avocat Florin Kovacs: “Merg la vot. Nu vreau să risc ca votul meu să fie fraudat”

Avocatul Florin Kovacs spune că va merge duminică la vot, întrucât “votul reprezintă, pentru fiecare cetăţean, nu neapărat prilejul de a face o schimbare, cât ocazia de a-şi exercita un drept constituţional. Nu vreau să risc ca votul meu să fie fraudat”.

Potrivit acestuia, atitudinea resemnată sau refuzul de a merge la vot reprezintă expresia unei convingeri a unei părţi a românilor că “la vremuri noi, tot noi” şi că “nimic nu se poate schimba”. Dar, mai spune el, “prin vot putem schimba ceea ce nu ne place. Majoritatea oamenilor sunt resemnaţi, de fapt, în faţa imposturii. A merge la vot este o opţiune a noastră faţă de ceea ce ne dorim sau nu să se întâmple de acum înainte”, mai declară avocatul Florin Kovacs.

Dan Lazea, prorector al Universităţii de Vest: “Eşti sigur că vrei să plăteşti la final o factură despre care ai refuzat să te interesezi până atunci?”

Conf. univ. dr. Dan Lazea, prorector al Universităţii de Vest din Timişoara, spune că va merge duminică la vot, pentru că “exercitarea dreptului la vot de către fiecare dintre noi este esenţială pentru funcţionarea unui stat democratic”.

“Dacă există un moment în care democraţia are un sens direct pentru fiecare dintre noi, acela este momentul votului. Doar atunci democraţia este directă, iar puterea aparţine cetăţenilor, în calitatea lor de alegători. În perioada dintre alegeri, puterea nu ne mai aparţine în mod direct, ea revine celor pe care îi mandatăm să o exercite pentru noi şi în numele nostru. Dreptul fundamental la vot devine aşadar o responsabilitate: suntem responsabili de ceea ce vor face cei care urmează să ne conducă în numele nostru pentru că noi le-am dat acest drept”, argumentează conf. dr. Dan Lazea.

Referindu-se la persoanele care decid să nu meargă la vot, invocând raţiuni ce ţin de blazare, “le-aş spune simplu: şi fără votul vostru, cineva tot va decide în numele vostru atunci când va lua decizii care vă vor afecta viaţa în mod direct. Este ca şi cum ai pleca de acasă şi ai lăsa o echipă de meşteri să îţi amenajeze şi să îţi decoreze apartamentul pe care tocmai l-ai cumpărat, fără să ai nici o discuţie prealabilă cu ei despre cum va arăta lucrarea spunând că, oricum, cineva trebuie să se ocupe de aceste lucruri. Însă eşti sigur că nu ai vrea să ştii ce culoare de vopsea se va folosi? Şi eşti sigur că vrei să plăteşti la final o factură despre care ai refuzat să te interesezi până atunci?”.

Preşedintele Societăţii “Timişoara” Florian Mihalcea: “Când nu votezi, nu ai dreptul moral de a critica ulterior ce se întâmplă”

“Am mers întotdeauna, de la Revoluţie încoace, pentru că sunt conştient că doar aşa poţi contribui la viitorul ţării în care trăieşti. Este clar că, atunci când nu votezi, nu ai dreptul moral de a critica ulterior ce se întâmplă cu parcursul viitor al României. Votul reprezintă o îndatorire civică, care derivă din conştiinţa civică a fiecărui cetăţean”, spune preşedintele Societăţii “Timişoara”, Florian Mihalcea.

În ceea ce priveşte manifestarea unei atitudini resemnate sau a refuzului de a merge la vot, Florian Mihalcea apreciază că “boicotul, atunci când e argumentat, poate fi şi el o formă de manifestare în faţa votului. Dar nu şi atunci când ai posibilitatea de a opta între atât de mulţi candidaţi, cum este situaţia acum, care îţi oferă posibilitatea unei alegeri extrem de diverse. În această situaţie, nu îşi are sensul un boicot. Or, a nu te prezenta la vot, din alt motiv decât boicotul, este o formă de dezinteres faţă de soarta ţării şi faţă de viitorul copiilor noştri”.

Scriitorul Marcel Tolcea: “Merg la vot pentru că votul meu contează”

Scriitorul Marcel Tolcea, cadru didactic la Catedra de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii de Vest, declară că va merge duminică la vot: “Am această convingere, că trebuie să îmi exprim votul, într-o perioadă dificilă pentru România. Mă refer la faptul că viaţa politică din România e împărţită acum în două tabere: cea a opţiunii pentru o democraţie occidentală şi cea a unui simulacru de democraţie, care e mai degrabă o republică a corupţilor. Am fost de fiecare dată la vot. E un reflex civic. Pentru că mă consider cetăţean al acestei ţări, nu doar un membru al unei asociaţii de locatari. Şi pentru că sunt conştient de faptul că votul meu contează”, argumentează profesorul Marcel Tolcea.

Referitor la atitudinea blazată sau la refuzul unor cetăţeni de a merge la vot, Marcel Tolcea spune că “blazarea, în general, este o formă de depresie socială. În momentul în care nu te duci la vot, altcineva hotărăşte în locul tău. Votul este, până la urmă, o formă de participare la viaţa socială. Pentru că factorul politic reprezintă, în fond, o instituţie prin care toate celelalte lucruri sunt dirijate: viaţa de zi cu zi, cultura, sănătatea. Şi atunci nu votezi un partid sau un om politic, ci o atitudine faţă de felul în care tu îţi imaginezi că trebuie să decurgă lucrurile”.

Scriitorul Daniel Vighi: “Dacă nu votezi, nu exişti ca şi cetăţean”

Scriitorul Daniel Vighi, cadru universitar la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest, spune că merge duminică la vot “pentru că la Revoluţie mi-am promis, eu şi cu toţi cei care am făcut «Proclamaţia de la Timişoara», că nu voi lipsi niciodată de la vot. Şi aşa am făcut. Votul este, până la urmă, o celebrare a libertăţii de a alege”.

Daniel Vighi apreciază că “blazarea e drumul sigur spre o dictatură pe stil nou. Blazaţii nu există în această ţară, din punct de vedere cetăţenesc. Ei pot fi oriunde, dar nu aici, nu în calitate de cetăţeni ai acestei ţări. Dacă nu votezi într-o ţară, atunci nu exişti în calitatea ta de cetăţean. Exişti oriunde altundeva, în ţara hoţilor, a hrebenciucilor, oriunde, dar nu aici. A nu vota e drumul sigur către o dictatură pe stil nou”, avertizează Daniel Vighi.

Prof. univ. Smaranda Vultur: “Blazarea, însă, nu e o soluţie, e o atitudine extrem de periculoasă”

Profesorul universitar Smaranda Vultur, de la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest, membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, va merge şi ea duminică la vot : “Am mers întotdeauna, e un moment extrem de important şi cred că e nevoie de mobilizare, pentru ca lucrurile să nu se întoarcă iar acolo de unde au plecat. Este o alegere importantă şi nu cred că e cazul să fim blazaţi”.

Smaranda Vultur apreciază că refuzul unora de a merge la vot derivă dintr-o idee greşită generată de lipsa de încredere a cetăţeanului că votul lui contează : “E posibil să vină şi din felul în care s-a desfăşurat această campanie, care a fost generatoare de confuzii şi de insecuritate. De parcă acesta a fost scopul…S-a vehiculat ideea că toată lumea fură, că toţi sunt corupţi, ceea ce, evident, nu este adevărat. Însă e de înţeles, pe acest fond, o anume oboseală a electoratului de a mai crede că votul poate schimba ceva. Blazarea, însă, nu e o soluţie, e o atitudine extrem de periculoasă. Periculoasă este şi absenţa la vot a celor care, prin opţiunea lor, pot schimba lucrurile din direcţia în care ele tind să alunece de doi ani încoace. Cred că pe asta s-a şi mizat, pe stimularea neîncrederii şi a pasivităţii oamenilor. Mă aştept, însă, ca oamenii tineri să iasă la vot, să îşi exprime opţiunea”.