Fondul de Rezervă, aflat la dispoziția Guvernului, și Programul Național de Dezvoltare Locală au fost, în perioada 2012 – 2016, principalele mijloace prin care banii publici au fost direcționați arbitrar către partide, pentru susținerea propriilor primari și pentru atragerea altora.

Banii publici, direcționați arbitrar către partide

Expert Forum a lansat, zilele acestea, raportul Harta clientelismului politic, la eveniment participând şi Laura Ştefan, expert anticorupţie în cadrul EFOR, şi preşedintele EFOR, Sorin Ioniţă.

Concluzia este că, între 2012 și 2016, Fondul de Rezervă, aflat la dispoziția Guvernului, și Programul Național de Dezvoltare Locală au fost principalele mijloace prin care banii publici au fost direcționați arbitrar către partide, pentru susținerea propriilor primari și pentru atragerea altora: „Partidele politice au pus în mandatul 2012 – 2016 o presiune semnificativă pe resursele bugetare naționale, a căror distribuție este deseori arbitrară. Fondul de Rezervă, aflat la dispoziția Guvernului, a fost mărit de 10 ori în 2012 și de 15 ori în 2014, ani care se întâmplă să fie electorali. Fondurile au fost distribuite pe infrastructură, arierate sau alte cheltuieli, care de multe ori nu au legătură cu urgența sau neprevăzutul. Mai mult, întreg mandatul a fost caracterizat de dezertări politice, migrații și fuziuni de partide, ceea ce a creat instabilitate și neclaritate în administrația locală, clientelizând-o și mai mult.”

Cu alte cuvinte, „cum mecanismele de control asupra acestor fonduri sunt aproape inexistente, iar urmărirea modului de implementare a investițiilor nu se realizează aproape niciodată, Guvernele au putut distribui liniștite banii după bunul plac. Mai mult, banii au fost folosiți ca mijloc de atragere a primarilor migratori în 2014, an cu alegeri prezidențiale, prin celebra OUG 55/2014, declarată neconstituțională”.

Partidele politice au reușit și în mandatul 2012 – 2016 să folosească fondurile publice în mod netransparent, prin alocări discreționare, se arată în raportul EFOR, coordonat de Septimius Pârvu, expert electoral. Acesta afirmă că legislația a fost modificată în anii 2012 – 2013 pentru a permite transferul de fonduri către autoritățile locale în principal prin intermediul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care a primit mai multe suplimentări de buget din Fondul de Rezervă al Guvernului, principalul instrument prin care s-au realizat transferurile fiind PNDL, reglementat prin OUG 28/2013. EFOR cataloghează aceste modificări ca fiind netransparente, mare parte dintre decizii luându-se prin ordine de ministru, acte care nu se publică.

„Alocarea de sume către bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din TVA pentru Fondul de Rezervă, respectiv prin transferuri de la buget pentru Fondul de Intervenție. Fondul de Rezervă poate fi majorat din creditele anulate la propunerea unor ordonatori principali de credite, dacă se amână sau anulează sarcini prevăzute în bugetul de stat, rectificări bugetare sau transferul unor sume defalcate din TVA care nu sunt utlizate. Fondul de Intervenție este alimentat din Fondul de Rezervă”, se arată în raportul EFOR. În care se menţionează şi că singura instituție care auditează aceste fonduri este Curtea de Conturi, iar concluziile din fiecare dintre aceşti ani arată că banii sunt cheltuiți neconform cu destinația lor.

Fondul Ministerului Dezvoltării, majorat de aproape zece ori, în 2012

Potrivit celui mai recent raport al Curţii de Conturi, cheltuielile din Fondul de Rezervă pe anul 2014 nu se încadrează în categoria urgente sau neprevăzute. „Mai mult, se notează că Guvernul a folosit ordonanțe simple sau de urgență pentru a schimba destinația fondurilor pentru cheltuieli care nu se încadrează în categoria urgente sau neprevăzute. Fondul de Rezervă a fost majorat de 15 ori în 2014, în condițiile în care Legea bugetului de stat pe anul 2014 specifica inițial valoarea de 161.269.000 de lei, iar la finalul anului 2014 însuma 2.340.670.000 de lei. Curtea de Conturi notează că modificările au avut loc prin două rectificări bugetare care au însumat 1.04 miliarde lei și prin disponibilizarea unor credite bugetare care au adus la Fondul de Rezervă suma de 1.139.301 de lei”, spun specialiştii EFOR.

Aceştia atrag atenţia că bugetul Ministerul Dezvoltării a beneficiat de mai multe suplimentări de buget în perioada august – decembrie 2014, în condițiile în care în restul anului, dar și în 2012, 2013 și 2015 aceste suplimentări au fost modeste.

„În 2013, Fondul a fost majorat de la 200.000.000 de lei la 1.020.037.000 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape cinci ori. Curtea de Conturi remarcă aceeași lipsă de control și de responsabilitate, comentând că fondurile nu au fost alocate pentru cheltuieli urgente. Au fost emise 38 de hotărâri de Guvern. De asemenea, același raport remarcă faptul că nu există niciun control din partea Ministerului de Finanțe cu privire atingerea obiectivului final, iar sumele nu sunt rambursabile. Mai mult, nu au existat criterii clare de includere a cheltuielilor în categoria urgent sau neprevăzut, iar notele de fundamentare nu au fost evaluate de MFP”, se arată în raportul EFOR.

Pentru anul 2012, suma aprobată a fost de 219.909.000 de lei, fiind diminuată cu 105.100.000 de lei și, ulterior, majorată prin anularea unor credite bugetare cu 2.374.939.000 de lei. „Așadar, la finalul anului suma s-a majorat de aproape zece ori. Către autoritățile locale au ajuns – în an electoral – 790.859.000 lei, aproape de patru ori mai mult decât în 2011, când ajunsese suma de 205.883.000 lei”, atenţionează experţii EFOR.

Suma totală pentru perioada iunie 2012 – decembrie 2015 este 7.536.651.472 de lei. Plățile pentru PNDL reprezintă 4.871.350.452 de lei, ceea ce însemnă 64,64% din total. Transferurile directe din Fondul de Rezervă se plasează pe locul 2, cu 15.1%.

„Potul” – la PSD. Peste 4,5 miliarde de lei.

Dintre partidele mari, mai arată EFOR, cel mai câștigat din distribuția de fonduri pare a fi PSD, care a primit 4.622.571.648 de lei. PNL a primit 1.666.972.054 de lei, iar PDL – 311.699.175,9 lei. Sumele, menţionează EFOR, au fost calculate per partid, nu pe alianță electorală sau politică.

Sumele din Fondul de Rezervă, mărite și de 15 ori

„După cum am arătat deja, în ultimii patru ani, Guvernele au mărit discreționar sumele din Fondul de Rezervă chiar și de 15 ori, pentru a le folosi în scopuri care nu au nimic de-a face cu urgența sau cu neprevăzutul. Modificările au fost făcute atât de PSD, cât și de PNL, care a fost la guvernare sub formula USL până la începutul lui 2014”, se atrage atenţia în raportul EFOR.

Specialiştii EFOR spun că faptul că suma inițială a fost mărită de 15 ori în an electoral – la fel cum se întâmplase și în 2012 – este un indicator că acești bani au fost folosiți ca metodă de susținere a primarilor, dar și de finanțare a partidelor politice în afara campaniei electorale. Aceştia au ajuns la concluzia că aproape 80% din banii din anul electoral 2014 au fost cheltuiți după octombrie.

„Cert este că aceste fonduri, care nu sunt europene și deci nu pot fi monitorizate la fel de atent, rămân o sursă de finanțare indirectă a partidelor politice și a campaniei electorale. Analiza noastră demonstrează că șansele de a lua bani dacă ești primar al partidului la putere sunt mai mari decât dacă ești în opoziție. Evident, migrația continuă a politicienilor face foarte dificil procesul de urmărire a orientării politice, cu atât mai mult cu cât informațiile despre apartenența politică nici nu sunt publice. Și, pe de altă parte, este la fel de adevărat că există primari care trec de la un partid la altul pentru că altfel nu au cum să obțină investiții în comunitatea pe care o conduc”, mai spun reprezentanţii EFOR. Adăugând că cifrele prezentate mai sus demonstrează că există o legătură între migrație și alegeri, respectiv finanțarea Primăriilor și Consiliilor Județene din aceste surse de fonduri, având în vedere că cele mai importante sume de bani au fost investite în perioada octombrie-decembrie 2014, perioadă care a coincis și cu alegerile prezidențiale.

Concluziile raportului EFOR:

• Partidele, de orice orientare ar fi ele, continuă folosirea acelorași practici de prostă guvernare, ca în anii trecuți.

• Cel mai probabil creșterea sumelor de investiții a fost un factor care a încurajat migrația aleșilor locali, iar trecerea de la un partid la altul a fost răsplătită.

• Maximum de clientelism s-a atins în a două jumătate a lui 2014, când șansa de a lua bani dacă erai primar de comună în partidul de la guvernare era de cel puțin două ori mai mare decât dacă erai primar din opoziție.

• Sumele pentru transferuri au fost mărite în ani electorali și au fost cheltuite pe proiecte care în multe cazuri nu au fost urgente. Guvernul a creat excepții de la Legea finanțelor publice pentru a permite transferuri de fonduri pe alte tipuri de cheltuieli, cum ar fi arieratele.

• Principalii câștigători par a fi PSD, partidele satelit (ALDE, UNPR și PC), precum și independenții. Primarii PNL și PDL sunt principalii pierzători, chiar dacă PNL s-a aflat la guvernare până în 2014.

• În București, Sectorul 3 a primit mult mai mulți bani decât alte sectoare, cu bugete mai scăzute, fapt care este un alt indicator de favoritism

• Instituțiile publice nu își cheltuie fondurile alocate prin bugetul anual, fapt care indică proasta gestionare a bugetelor publice.

OANA DIMA

Timpolis, stiri timisoara, expert forum, clientelism politic, septimius parvu, finantare partide, ministerul deszvoltarii, fondul de rezerva, alegeri