Bani care se adună de la părinţi fără documente legale. Sume a căror destinaţie incertă ridică semne de întrebare. O solicitare de constituire într-un O.N.G., pentru a conferi legalitate acestor sume colectate de la părinţi, rămasă însă fără niciun răspuns. Una peste alta, o seamă de probleme echivalente cu tot atâtea dubii de corectitudine, semnalate cu îngrijorare de părinţii unor elevi care învaţă la şcoli prestigioase din Timişoara.
Neregulile din învăţământ, un fenomen endemic?
Mediatizarea cazului învăţătoarei de la Şcoala Generală 10, din Bucureşti, înregistrată de un părinte în timp ce solicita sume de bani pentru cumpărarea de cadouri pentru cadrele didactice şi personalul şcolii, a readus în atenţia opiniei publice subiectul unor nereguli din sistemul românesc de învăţământ.
Discuţiile care s-au purtat în jurul acestei situaţii au funcţionat, se pare, pe principiul bulgărelui de zăpadă, iar valul de nemulţumire venit din partea părinţilor a scos la iveală un număr mare de nereguli, care s-au soldat, doar până în acest moment, cu o serie de demiteri ale unor manageri de şcoli din Bucureşti, dar şi cu o propunere din partea Ministerului Educaţiei de înfiinţare a unor comisii anticorupţie în fiecare şcoală.
Pe de altă parte, însă, tentativele de generalizare la care s-au dedat mulţi dintre cei care au opinat pe marginea subiectului au fost considerate de către cadrele didactice şi de către liderii sindicali din învăţământ drept abordări menite să decredibilizeze întreaga breaslă, inclusiv pe acele cadre didactice care înţeleg să îşi practice în mod onest meseria.
Rapiditatea cu care s-a ajuns însă la demararea de anchete şi la înlocuirea unor directori din mai multe instituţii de învăţământ din Bucureşti, dar şi faptul că numeroşi părinţi din întreaga ţară au îndrăznit să evoce public situaţii legate de vehicularea într-o manieră ilegală a unor sume de bani destinate unor plăţi tăcute în sistemul de îmvăţământ de stat relevă, totuşi, că vorbim despre un fenomen în şcolile de stat din România.
Fondul clasei, bani nefiscalizaţi
„Am solicitat de mai multe ori să se creeze un O.N.G. sau să se găsească un cadru legal pentru colectarea acestor bani. Cu dovezi clare care să ateste scopul în care ei au fost utilizaţi. Pentru că, altfel, o dată că aceşti bani sunt nefiscalizaţi, ceea ce nu e în regulă, şi apoi că nimeni nu ştie ulterior care a fost destinaţia exactă a acestor sume. Toate solicitările mele de până acum au rămas însă fără rezultat”.
Laurenţiu Ştefănescu
Subiecte considerate aproape tabu sunt aduse din nou în discuţie, de această dată cu referire concretă la cazul unor instituţii de învăţământ din Timişoara.
„Copilul meu este înscris într-una din clasele step by step din cadrul Şcolii Generale nr. 19 din Timişoara. Am ales acest gen de învăţământ tocmai pentru că e altfel şi am zis că le oferă copiilor mai multe condiţii pentru dezvoltarea personală. Şi la Generală 19, la fel ca în multe alte şcoli din România, se adună bani pentru fondul clasei, în fiecare trimestru. Ne-au fost solicitaţi acum, destul de recent, 50 de lei. Nu se pune problema că e o sumă covârşitor de mare. Şi nu mă împotrivesc ideii de a utiliza aceşti bani în beneficiul copiilor. Am solicitat însă de mai multe ori, chiar şi la şedinţele cu părinţii, să se creeze un O.N.G. sau să se găsească un cadru legal pentru colectarea acestor bani. Cu factură şi chitanţă, cu înscrisuri doveditoare. Cu dovezi clare care să ateste scopul în care ei au fost utilizaţi. Pentru că, altfel, o dată că aceşti bani sunt nefiscalizaţi, ceea ce nu e în regulă, şi apoi că nimeni nu ştie ulterior care a fost destinaţia lor exactă. Toate solicitările mele de până acum au rămas însă fără rezultat”, spune Laurenţiu Ştefănescu, părintele unui băieţel de zece ani, înscris în una dintre clasele cu predare step by step din cadrul Şcolii Generale 19 din Timişoara.
Dan Ionaş, părintele unui alt copil înscris la aceeaşi şcoală, declară că încă de când cei mici au fost în clasa întâi, s-au adunat de la părinţi fonduri într-un aşa numit fond al clasei şi/sau al şcolii. „Eu, anul acesta, nu am dat banii pentru că nu mi se pare legală colectarea lor. Să nu mă înţelegeţi greşit, nu am nicio problemă legată de a da bani care să fie folosiţi pentru copilul meu, pentru educaţia lui, dar a da nişte bani, fără a şti apoi unde se duc şi în ce scop sunt folosiţi, asta mi se pare o problemă. Dacă s-ar găsi de către asociaţiile de părinţi o manieră legală de a aduna aceşti bani, aş da cu plăcere. Dar, deşi acum doi ani, dacă îmi amintesc bine, am dat banii care mi s-au solicitat, nu am văzut nicio chitanţă”, afirmă Dan Ionaş.
Care adaugă şi că, mergând la una dintre şedinţele cu părinţii, a văzut că, la intrarea în sala de curs, era afişată o listă pe care erau specificate numele copiilor care nu au contribuit cu bani la fondul clasei: “Nu aş putea spune cine a afişat acea listă, pentru că nu ştiu. Cert este însă că, din opt elevi câţi erau pe listă la momentul şedinţei, peste câteva zile au mai rămas trei, printre care şi băieţelul meu. Pentru că eu nu am dat acei bani”.
Dan Ionaş apreciază că motivaţia oferită acum în mod oficial, după mediatizarea cazului învăţătoarei din Bucureşti, reclamată că aduna bani pentru cadouri destinate cadrelor didactice şi angajaţilor şcolii, este cel puţin neconvingătoare, căci se prevalează de ambiguităţile legale.
“Am văzut la televizor recent pe directoarea unei şcoli din Bucureşti care argumenta că nu profesorii sunt de vină, ci părinţii, care au hotărât să adune banii aceia. Dar eu nu cred că ei, părinţii, au hotărât aşa, de capul lor, să adune nişte bani, fără ca nimeni să nu le fi solicitat. Eu, personal, mai am un exemplu, pentru că am şi o fiică, la Liceul de Arte Plastice, şi vă pot relata şi o situaţie cu care ne-a confruntat acolo”, povesteşte părintele.
Acesta precizează că, după ce fosta clădire a Liceului de Arte Plastice a fost câştigată în instanţă de vechii proprietari, Primăria nu a mai putut plăti chiria solicitată de aceştia şi liceul a trebuit să se mute. „Aceasta s-a întâmplat undeva în octombrie – noiembrie 2013, oricum după începerea anului şcolar. Copiii n-au făcut atunci şcoală şapte – zece zile, ceea ce nu mi se pare normal. Timp în care s-au mutat în clădirea Colegiului de Vest, unde funcţionează acum, practic, două licee, cu profile complet diferite, lucru care îi expune la nişte situaţii uşor aberante. Am fost solicitaţi atunci de către cadrele didactice, care ne-au transmis mesaje prin intermediul copiilor, să dăm fiecare părinte bani, atât cât putem, pentru ca mutarea să se poată produce mai repede şi să se reia cursurile. Nu, nu am fost obligaţi să dăm acei bani, ni s-a transmis doar să dăm, cei care putem, atât cât putem”, mai spune Dan Ionaş.
Acesta adaugă că, în percepţia sa, problema reală, în ambele situaţii relatate, nu este aceea legată de investirea unor sume de către părinţi în beneficiul propriilor copii, ci de faptul că aceşti bani sunt complet nefiscalizaţi: “Nu am văzut vreo chitanţă pentru aceşti bani pe care părinţii sunt solicitaţi să îi dea. Am fost de faţă, la clasa băieţelului la acea şedinţă cu părinţii la care unul dintre părinţi a propus înfiinţarea unui O.N.G. Un alt părinte, care este avocat, s-a oferit chiar să se ocupe de procedurile de înfiinţare. Dar nu ştiu de ce această propunere a rămas fără niciun rezultat. Singurele chitanţe pe care le-am văzut au fost, zilele trecute, două chitanţe colective, pe care cineva le-a lăsat pe un raft, la intrare, în faţa clasei, dar despre care nu ştiu exact ce anume reflectau”.
Nicio plângere înregistrată oficial, la Inspectoratul Şcolar Timiş
Contactat telefonic, directorul Şcolii Generale nr. 19, profesorul Claudia Muntean, declară că nu au existat până în acest moment sesizări pe adresa conducerii instituţiei venite din partea părinţilor nemulţumiţi şi că „părinţii se organizează singuri, în cadrul comitetului de părinţi, în scopul adunării de fonduri”. Care este însă destinaţia acestor fonduri, cine le solicită şi cine le utilizează sau cine este cel chemat să dea seama pentru cheltuirea acestor bani rămân în continuare aspecte neclare, pentru că legea, avea să ne confirme şi inspectorul şcolar general Cornel Petroman, „nu conţine reglementări financiare clare pe acest subiect”.
“Nu avem până în acest moment nicio plângere pe această temă de la părinţi. Dacă vom avea pe viitor, asta nu pot să anticipez”, spune directorul Şcolii Generale nr. 19 din Timişoara.
Întrebat dacă în Timiş au fost semnalate situaţii similare celei din Bucureşti, inspectorul şcolar general, prof. dr. Cornel Petroman, a declarat că nu au existat, dar că a fost discutată situaţia învăţătoarei din Capitală în şedinţele cu directorii de şcoli din Timiş, care au fost atenţionaţi, o dată în plus, că “niciun cadru didactic nu trebuie să se implice în colectarea de fonduri de la părinţi”.
În plus, spune inspectorul şcolar general, în acest moment „nu există reglementări financiare care să asigure un cadru bine definit din punct de vedere legal în care să se poată opera cu astfel de sume de bani adunate de la părinţi. Aceştia pot aduna anumite fonduri, cum se numesc acestea e mai puţin important, şi care sunt destinate îmbunătăţirii, conservării sau dezvoltării bazei materiale a şcolii”.
Aceste fonduri, mai spune Cornel Petroman, nu trebuie însă să fie manevrate de cadrele didactice, singurii în măsură să le vehiculeze fiind membrii comitetelor de părinţi de la nivel de clasă sau de la nivel de şcoală. „Şi aceste fonduri ar trebui colectate pe bază de factură şi chitanţă”, apreciază Cornel Petroman. Astfel încât orice cheltuială făcută în beneficiul şcolii să poată fi dovedită, cu înscrisuri, părinţilor care au contribuit cu sume de bani.
Tot părinţilor din comitetele de părinţi le revine şi sarcina de a identifica formulele de colectare şi cheltuire a banilor astfel adunaţi în beneficiul propriilor copii, după cum opinează inspectorul şcolar general, care mai spune că „ar fi bine să existe forme legale de colectare a acestor fonduri, care pot proveni inclusiv din donaţii, spre exemplu”.
Sunt mama unui baietel care invata la scoala 19. Acolo exista de cativa ani un ONG al parintilor, pentru care am putut sa donam si 2 %. Si s-au facut multe la scoala
Si eu am avut ambii baieti la sc. gen. nr. 7 din Timisoara,mi s-a cerut in 2013 sa platesc fondul clasei si la cel mare si la cel mic,dar avand in vedere ca daca ai 2 copii la aceeiasi sc. nu trebuie sa platesti de 2 ori,totusi acesti 50 lei pt fondul cl mi s-au cerut !! Apoi ca o replica la propozitia mea cand am zis ca eu nu platesc pt ambii copii e clar,una din mamicile care se aflau in cercul unde asteptam sa-mi ridic pe cel mic,a zis : Pai oricum acest fond al clasei este benevol ! Adica eu daca doresc platesc,si daca nu,nu ! Deci in conlcuzie : dupa ce ca ni se cere si fondul clasei, bani pt diverse lucruri cum ar fi papetarie,marke-re,hartie igienica,sapun etc,nici nu e legal pt ca n-am vazut niciodata nici o chitanta,atunci mai e si benevol ? Si cum se explica faptul ca totusi trebuie sa platesc ? Eu sunt mama singura cu 2 baieti aflati in intretinerea mea,eu de unde sa scot bani si pt fondul cl,si pt obiectele care le-am mentionat mai sus? In plus cine imi face mie vreo reducere la toate cartile pe care sunt obligata sa le cumpar ? Nimeni ,pt ca nimanui nu ii pasa ca eu intretin 2 copii dintr-un salar !!!!! Mai e si problema laptelui si conrului care TREBUIE sa le primeasca ZILNIC si gratis ! Dar : ba ajung prea tarziu,ba deloc!!
Apoi ca o replica la opozitia mea cand am zis ca eu nu platesc… Asa ar fi fost corect redactat! Intre propozitie si opozitie este o mica..mare diferenta