Sursă foto: MNArT

Ecorșeul, lucrarea mai puțin cunoscută publicului care a deschis expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale, rămâne la Muzeul Național de Artă Timișoara până în anul 2025.

Lucrarea rămâne la Timişoara cu acordul proprietarului, Colegiul Național „Carol I”, din Craiova, şi va fi expusă în cadrul Depozitului vizitabil din cadrul Galeriei de Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească a Muzeului de Artă Timişoara, situată la etajul I al Palatului Baroc.

Rezultat prin colaborarea dintre Constantin Brâncuși și doctorul Dimitrie Gerota, Ecorșeul, o imagine a corpului uman fără piele reprezintă primul proiect care i-a adus notorietate lui Constantin Brâncuși. Realizată la finalul studiilor tânărului artist, lucrarea a reprezentant un moment crucial în dezvoltarea studiului academic românesc, prin obiectivul vast pe care Brâncuși și l-a propus.

Ecorșeul a fost finalizat în anul 1902, fiind realizat în cinci exemplare distribuite la diferite instituții din țară. Lucrarea expusă la Muzeul Național de Artă Timișoara este realizată din ghips policrom, pictat cu atenție pentru a delimita suprafețele anatomice. Punctul de pornire l-a reprezentat statuia antică a lui Hermes/Antinous Capitolinul, sugerând încă de la început raportarea lui Brâncuşi la Antichitatea clasică elenistică și romană. Lucrarea este realizată dintr-o singură piesă (cu excepția brațelor) și este montată pe un soclu cu un contrafort metalic. Pe inscripția plăcuței ceramice de pe soclul ecorșeului din expunere se poate citi următorul text: „Atitudinea clasicului «Antinous» Anatomia mușchilor Superficiali lucrat după natură de: Prof. Dr. D. Gerotă și Brâncuș 1902”.

Procesul de restaurare a acestei lucrări a fost realizat la Muzeul Național de Artă Timișoara și prezentat cu ocazia lansării cărții O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuşi. Povestea Ecorşeului, coordonată de Irinel Popescu, în luna ianuarie a acestui an.

„Pentru a înțelege importanța acestei lucrări, trebuie să considerăm stadiul incipient al sculpturii românești la începutul secolului trecut. Caracterul inovativ este conferit de multidisciplinaritatea temei, care vizează atât studenții de la Academia de Arte Frumoase, precum și studenții Universității de Medicină. Această capodoperă timpurie subliniază importanța înțelegerii anatomiei în studiul artistic, fiind considerată o realizare remarcabilă de către contemporanii artistului”, spun reprezentanţii Muzeului de Artă Timişoara.

Aceştia reamintesc că tema ecorșeului are o tradiție îndelungată în arta europeană, primele modele fiind realizate încă din secolul al XVII-lea, de obicei din ceară: „O dată cu debutul Renașterii, studiul corpului uman devine o necesitate pentru obținerea naturalismului operelor de artă. Această abordare a studiului tradițional denotă cunoașterea analitică a corpului uman, care reprezintă baza de la care „părintele sculpturii moderne” a pornit spre esențializarea formei, element caracteristic al creației brâncușiene. Acuratețea acestui studiu a fost asigurată de Profesor Dr. Dimitrie Gerota, inițiatorul proiectului, unul dintre ctitorii medicinei acedemice românești.”