Multe spitale din România îşi cheltuie o parte deloc neglijabilă a bugetului pe eliminarea în condiţii legale a deşeurilor medicale. Gestionarea acestui tip de deşeuri este extrem de scumpă, şi acesta este motivul pentru care Curtea de Conturi a derulat o misiune de audit extinsă la Ministerul Sănătăţii şi spitalele din teritoriu, vizând tocmai acest segment. Concluziile acestui document nu sunt favorabile Spitalului Judeţean Timişpara, nominalizat ca una dintre unităţile cu un sistem de gestionare a deşeurilor medicale costisitor şi nu foarte eficient.

Echipament „scos la pensie” anticipat

Curtea de Conturi a analizat retrospectiv modul în care, în ultimii zece ani, spitalele mari s-au achitat de obligaţia de eliminare în condiţii legale a deşeurilor medicale. Rezultatul a fost un raport stufos în care se poate vedea cum – ca şi în alte domenii care aspiră la bani serioşi de la buget –, la gestiunea deşeurilor medicale lucrurile nu au stat deloc bine pentru puşculiţa statului.

Primul exemplu enumerat este cel al unor dispozitive achiziţionate în sistem centralizat de către Ministerul Sănătăţii şi distribuite la spitalele din teritoriu. Este vorba despre sistemul Medister 160, utilizat pentru dezinfecţia deşeurilor infecţioase şi a celor care conţin lichide infecţioase, dispozitivele fiind operate cu ajutorul unui panou tactil integrat, iar fiecare ciclu de dezinfecţie funcţionează complet automat. Aceste aparate complexe, foarte costisitoare, au fost cumpărate în urmă cu zece ani pe datorie de către Ministerul Sănătăţii. Mai precis, după cum consemnează auditorii Curţii de Conturi, pentru ele „Ministerul Finanţelor a garantat în numele şi în contul statului, pentru Ministerul Sănătăţii, credite externe în valoare totală de 280 de milioane de dolari SUA”.

Doar şase unităţi medicale din ţară au beneficiat de astfel de sisteme, printre ele numărându-se şi Spitalul Judeţean din Timişoara. Privind retrospectiv, ce s-a întâmplat cu aceste sisteme cumpărate pe credit? „Din analiza documentelor prezentate de unităţile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, beneficiare ale instalaţiei de tip M Medister 160, s-au constatat că la unele unităţi sanitare echipamentul nu a funcţionat niciodată”, menţionează reprezentanţii Curţii de Conturi. Totuşi, nu e cazul Spitalului Judeţean, care însă a „scos la pensie” în mod inexplicabil acest echipament, cu cel puţin doi ani mai devreme decât se menţiona în documentaţia de specialitate. „Unele unităţi sanitare au utilizat instalaţia un număr mai mic de ani comparativ cu durata de viaţă normală a acestora, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, care a utilizat instalaţia din anul 2005 şi până în anul 2011. Durata de viaţă normală conform HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe în vigoare în anul 2005, era între 8 şi 12 ani”, se precizează în raportul Curţii de Conturi.

Pentru a se înţelege ce înseamnă acest lucru, se poate spune că şi o singură lună fără un echipament propriu de neutralizare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor medicale, poate atrage după sine costuri extrem de mari, prin externalizarea serviciilor către o firmă de specialitate.

Faptul că instalaţia a fost utilizată unui număr mai mic de ani decât durata de viaţă normală a acesteia, a fost motivată de reprezentanţii Spitalului Judeţean Timişoara cu „lipsa de personal, modul greoi de efectuare a sortării deşeurilor şi defectarea în mod repetat a instalaţiei”. Lucru care, dacă este real, ridică serioase semne de întrebare cu privire la oportunitatea achiziţionării, pe bani mulţi, a unor asemenea echipamente „performante”.

100.000 de euro pentru o instalaţie defectă din start

Lucrurile nu au stat mai bine nici în ceea ce priveşte un nou echipament achiziţionat la nivel central şi repartizat unităţilor sanitare – Newster10, care un echipament proiectat pentru tratarea deşeurilor sanitare solide cu potenţial infecţios pentru a obţine sterilizarea, modificarea fizică, deshidratarea, reducerea volumului şi a greutăţii acestora.

Şi pentru acest lot de echipamente Ministerul Sănătăţii s-a împrumutat, valoarea totală a achiziţiei fiind în sumă de 894.955 de euro din care suma de 662.267 de euro a fost asigurată dintr-un împrumut de la Banca Mondială, iar 232.688 de euro, de la bugetul de stat, preţul unitar a unui sistem de neutralizare Newster10 fiind de 99.439 de euro.

Achiziţia s-a făcut în 2011, sistemele fiind repartizate către cinci spitale, printre care şi Spitalului Judeţean Timişoara, respectiv Maternităţii Bega. Povestea acestui echipament repartizat la Timişoara este una foarte interesantă, el având, conform relatărilor auditorilor Curţii de Conturi mai mult un rol onorific. Astfel, raportul consemnează că “Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara nu a solicitat autorizaţie de mediu deoarece instalaţia este defectă din anul 2011, imediat după primirea acesteia. De asemenea, în explicaţiile primite de la entitate a fost menţionat şi faptul că s-au întreprins demersuri în vederea reparării acesteia, solicitându-se firmei care a furnizat instalaţia o ofertă de preţ pentru contract de service.”

Multe deşeuri generate raportate la pacienţi

Costurile legate de gestionarea deşeurilor medicale în vestul ţării au fost mari şi pentru că, potrivit Curţii de Conturi, unele instituţii auditate, precum Spitalul Judeţean sunt mari generatoare de deşeuri.

Raportul arată că, anual, cantitatea cea mai mare de deşeuri a fost înregistrată de Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, respectiv 26%, urmat de Spitalul Judeţean Timişoara, cu 22%.

Lucrurile nu au stat foarte bine nici la împărţirea pe paturi, raportat la spitalele verificate, respectiv, în anul 2012 la care se face raportarea. Cea mai mare cantitate de deşeuri medicale/pat ocupat a fost generată de Spitalul Judeţean Timişoara cu 4,57 kg, urmat de Spitalul Judeţean Târgu Mureş – cu 0,77 kg, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti – cu 0,65 kg, Institutul Clinic Fundeni – cu 0,50 kg şi Spitalul Judeţean Iaşi – cu 0,31 kg.

Situaţia s-a repetat în următorul an de referinţă,

Amenzi şi probleme vechi

În 2013, Spitalul Judeţean Timişoara era sancţionat de Garda de Mediu tocmai pentru nereguli legate de gestionarea deşeurilor medicale. Aici, spuneau comisarii Gărzii de Mediu, erau sterilizate permanent deşeuri medicale în incinta spitalului, asta deşi unitatea nu deţinea o autorizaţie de mediu prin care această activitate să fie reglementată. Totodată, colectarea deşeurilor medicale de pe secţiile medicale se făcea deficitar, în sensul că la locul de depozitare temporară, care se afla la subsolul clădririi, au fost constatate grămezi de deşeuri. Totodată, Garda de Mediu impunea acestei unităţi sanitare să respecte obligativitatea de a face analize la deşeurile tratate termic, din care să rezulte că acestea nu prezintă potenţial infecţios, să introducă în evidenţa gestiunii deşeurilor şi deşeurile rezultate în urma sterilizării în instalaţia proprie şi să realizeze dezinfecţia apelor uzate provenite de la secţiile medicale.

Conform Curţii de Conturi, gestionarea deşeurilor medicale nu este o problemă doar pe plan local. Auditorii spun că, urmare a neelaborării şi neaprobării de către Ministerul Sănătăţii a Strategiei şi Planului Naţional de gestionare a deşeurilor medicale, nu au fost stabiliţi indicatorii de eficienţă în activitatea de gestionare a deşeurilor medicale. Creşterea cantităţii de deşeuri generată în perioada 2012 -.2014, reprezintă o consecinţă a aplicării necorespunzătoare a reglementărilor legale în domeniul gestionării deşeurilor medicale de către unităţile sanitare.

Preţurile de achiziţie a serviciilor de colectare, tratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activităţi medicale diferă de la o unitate sanitară la alta chiar şi în situaţia în care serviciile provin de la acelaşi operator economic. „Economiile estimate în sumă de 3.069.490 de lei (aproximativ 684.833 euro) rezultate în cazul în care, unităţile sanitare cuprinse în eşantionul auditorilor publici externi ar fi utilizat instalaţiile de tratare aflate în dotarea acestora iar celelalte unităţi sanitare din eşantion care nu dispun de instalaţie proprie ar fi plătit, urmare negocierii cu operatorii economici un cost mediu de 3,36 lei/kg deşeu colectat, la care se adaugă suma estimată de 77.683.730 de lei (aproximativ 17.331.994 de euro) reprezentând finanţarea din fonduri europene pe care Ministerul Sănătăţii a pierdut-o urmare neaprobării Strategiei Naţionale în domeniul deşeurilor medicale, s-ar fi putut utiliza pentru achiziţionarea unui număr de aproximativ 181 instalaţii de neutralizare tip Newster10. Cu aceste echipamente s-ar fi dotat unităţile sanitare care nu deţin nici o instalaţie de tratare a deşeurilor medicale”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

În lipsa unor strategii şi politici clare şi eficiente, multe unităţi medicale au încercat să se descurce pe cont propriu, unele evitând costul mare al neutralizării acestor deşeuri prin „Practici neortodoxe”. „Acum două săptămâni, de exemplu, am găsit deşeuri medicale aruncate ilegal pe malul Timişului, la Şag. Din fericire, am reuşit să-i identificăm pe cei care se făceau vinovaţi, i-am sancţionat şi le-am impus să facă dovada eliminării acestora în condiţii legale”, spune Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş.