Trecerea Spitalului Judeţean în subordinea administrativă a Consiliului Judeţean Timiş nu pare să fi rezolvat problemele mai vechi sesizate în legătură cu activitatea sa. Curtea de Conturi a publicat recent rezultatul controalelor  făcute la spital în 2013, identificând nereguli în zona în care au mai existat suspiciuni – aparatură medicală, achiziţii publice şi stocuri de medicamente şi materiale medicale.

Multe controverse

Continuând practica de a publica rezultatul controalelor cu un decalaj de aproximativ un an, recent, Curtea de Conturi a făcut publice neregulile descoperite în Timiş, în 2013. Pe lista instituţiilor controlate la care s-a identificat un număr mare de probleme se regăseşte Spitalul Judeţean, unde neregulile sesizate vizează segmente unde în trecut au mai existat suspiciuni şi controverse, la aparatura medicală, la unele achiziţii publice şi la stocurile de medicamente

Raportat la criza din sistemul medical, sumele constatate ca prejudicii de sunt destul de mari: “la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara  s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate cauzatoare de prejudicii aduse bugetului SCJUT, estimate în sumă totală de 5,516 milioane de lei şi nereguli financiare în sumă de 2,157 milioane de lei.”  

Achiziţia de aparatură medicală şi externalizarea unor servicii ce implică aceastp aparatură au fost cap de afiş, Curtea de Conturi identificând probleme în derularea contractului de asociere în participaţiune încheiat cu un operator economic, prin care părţile conveniseră să desfăşoare în comun activităţi de explorări cu computer tomograf. “Situaţiile veniturilor prezentate de agentul economic, cuprinse în facturile înaintate au fost întocmite cu încălcarea clauzelor contractuale privind negocierea între părţi a tarifelor şi încadrarea acestora în nivelul maxim prevăzut de contractul cadrul al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile în care aparatul tomograf adus ca aport nu a fost şi nici nu a putut fi inclus datorită lipsei autorizaţiilor necesare funcţionării”, se arată în documentul Curţii de Conturi.

În relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, menţionează acelaşi raport, spitalul nu a beneficiat de finanţare pentru această activitate care să fie evidenţiată în contabilitatea spitalului, în condiţiile în care aparatul computer tomograf nu deţinea avizul Oficiului Etic de Dispozitive Medicale dispunându-se suspendarea activităţii aparatului computer tomograf amplasat de agentul economic.

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că sumele facturate nu au fost acceptate de Spitalul Judeţean şi nici deconturile, întocmite de către operatorul economic, întrucât acesta a pus în funcţiune tomograful în lunile mai – iunie 2009, fără a asigura condiţiile de funcţionare impuse prin avizele legal necesare, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare dispunând suspendarea autorizaţiei de funcţionare şi demontarea acestuia. “Se constată că pentru două luni de funcţionare incertă şi nelegală a aparatului computer tomograf, suma solicitată să se plătească de către Spitalul Judeţean, din fonduri bugetare, de 1,414 milioane de lei, este nejustificată – adică aproximativ preţul unui aparat computer tomograf multislice nou”, se mai menţionează în raport. Cu alte cuvinte, cu banii pe cele două luni de externalizare a serviciilor de tomografie s-ar fi putut achiziţiona un aparat nou.

Pe lângă acest contract, în raportul de control al Curţii de Conturi se specifică faptul au fost identificate contracte de achiziţie de aparatură medicală care s-au încheiat cu încălcarea legii (“inclusiv prin evaluarea formală a unor oferte depuse de operatori economici aflaţi în relaţie de afiliere”), către o firmă a cărei activitate se situează în sfera evaziunii fiscale. De asemenea, mai spune Curtea de Conturi, această societate a intrat în insolvenţă la nici doi ani de la data înfiinţării, în lipsa oricăror creditori şi a unor rezultate financiare pozitive, la solicitarea asociatului unic/administratorului.

Pe acelaşi segment, se mai menţionează achiziţionarea unei instalaţii de tomografie computerizată multislice 16 şi a furnizării, instalării şi punerii în funcţiune a unui aparat RX pentru angiografie intervenţională. Care, spun auditorii Curţii de Conturi, s-a realizat prin încălcarea prevederilor în domeniul achiziţiilor publice, prin acceptarea ofertelor depuse de acelaşi operator economic, neautorizat prin autorizaţia de securitate radiologică emisă de CNCAN şi fără a dispune de un aviz legal eliberat de Ministerului Sănătăţii, obligatoriu pentru activităţile de comercializare, de distribuţie şi de prestări de servicii în domeniul dispozitivelor medicale pentru diagnosticare şi tratament cu radiaţii. Totodată s-a constatat în acelaşi raport de control retragerea din procedura de achiziţie publică a reprezentanţelor firmelor producătoare de astfel de aparate, concomitent cu livrarea aparaturii ce face obiectul achiziţiilor către operatorul în cauză şi livrarea ulterioară a aparaturii de această societate la Spitalul Judeţean Timişoara la preţuri supraevaluate, ceea ce a generat un prejudiciu bugetului unităţii spitaliceşti de 3,379 milioane de lei.

Externalizări cu probleme

Probleme au mai fost identificate de către inspectorii Curţii de Conturi şi pe segmentul de externalizare a unor servicii. Astfel, cu privire la activitatea de dezinsecţie şi deratizare a spaţiilor din Spitalul Judeţean, raportul de control a constatat că “nu s-a procedat la atribuirea directă, prin fracţionarea contractului şi acceptarea de oferte de la operatori economici afiliaţi, achiziţia acestui contract realizându-se de un operator economic cu vicii comportamentale în ceea ce priveşte respectarea obligativităţii raportărilor lunare, trimestriale, semestriale sau lunare şi care nu a dispus de capacitatea umană de a presta astfel de activităţi, ceea ce a generat o pagubă bugetului Spitalului Judeţean de 518.000 de lei.”

Controverse a mai iscat o altă externalizare, în valoare de aproape 700.000 de lei, reprezentând contractul de asigurare a serviciilor de pază. Contract atribuit în 2013, prin negociere, fără anunţ de participare, conform anunţurilor postate pe portalurile de achiziţii publice, întrucât “serviciile puteau fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”.

Anul trecut s-au întreprins demersuri pentru reînnoirea contractului, şi toată procedura a ajuns la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Care a analizat contestaţiile depuse şi a obligat Spitalul Judeţean să reia procedura de achiziţie publică, de la etapa de evaluare a ofertelor. Evident, asemenea situaţii în care, pe fondul acestor contestaţii, pot interveni şi sincope în asigurarea serviciilor respective, ar fi fost evitate dacă spitalele ar fi rămas la vechiul sistem cu paznici proprii. Majoritatea invocă insă dispoziţiile legale, care precizează că “paza spitalului se asigura prin serviciul de pază proprie sau de către societăţi specializate de pază şi protecţie”.

Consum de medicamente “decalat”

Un alt segment care a făcut obiectul controlului este cel al medicamentelor şi materialelor medicale. Auditorii publici externi îşi exprimă rezervele asupra legalităţii şi realităţii înregistrării consumurilor de medicamente şi materiale sanitare din sistemul medical dezvoltate în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, precum şi “scepticismul profesional asupra posibilelor fraude facilitate de lipsa restricţiilor din sistemul Hypocrate de a canaliza consumul pe fiecare pacient în parte şi de intervenţia majoră a factorului uman în procesul de identificare şi alocare a consumurilor pe pacient.”

În raportul Curţii de Conturi se mai menţionează, pe acelaşi subiect, că la Spitalul Judeţean Timişoara s-au constatat operări ale consumurilor de medicamente şi materiale sanitare pe foile de observaţie clinică generală cu decalaje între data condicilor de medicamente şi data externării pacienţilor cuprinse între 1.643 de zile şi o zi, totalizând un volum de 144.346 de operaţiuni, cu o valoare totală de 2.361.000 de lei, fapt pentru care auditorii publici externi au avut rezerve asupra realităţii stocurilor de medicamente existente în farmacia cu circuit închis a Spitalului Judeţean Timişoara, precum şi a materialelor sanitare.

Medic Georgeta Rus: “Este nevoie de un compartiment specializat la Spitalul Judeţean”

Aceste probleme identificate urmează probabil să fie confirmate sau infirmate în instanţă, în cazul în care rezultatele controalelor sunt contestate, aşa cum se întâmplă la multe instituţii publice.

Rămâne însă deschisă discuţia legată de efectele regionalizării administrării Spitalului Judeţean Timişoara, prin trecerea în subordinea Consiliului Judeţean Timiş.

Unii consilieri judeţeni spun că, pentru a se putea discuta despre un control efectiv, este nevoie de un compartiment de specialitate în cadrul CJ Timiş. “Dacă e vorba doar de administrări de clădiri, să spunem că nu sunt probleme. Dacă discutăm însă de coordonarea managementului medical, se poate spune că în momentul de faţă CJ Timiş nu are capacitatea să administreze o unitate de o asemenea anvergură. La Consiliul Judeţean, de pildă, există un serviciu special pentru administrarea Spitalului Judeţean Arad. Structură care nu există pe plan local şi de care ar fi nevoie. Atâta vreme cât un asemenea serviciu de specialitate nu există, Spitalul Judeţean, cu fluxul, cazuistica şi dotarea lui, nu va fi coordonat aşa cum trebuie de către Consiliul Judeţean”, apreciază medicul Georgeta Rus, consilier judeţean PNL (fost PDL).