Creșterea deficitului comercial penru al doilea an consecutiv confirmă cronicizarea tendinței spre consum nesustenabil în economie, declară deputatul PNL Marilen Pirtea. Menţionând că intervențiile salariale dese dau falsa impresie a unei bunăstări suplimentare, care alimentează tendința sporită spre consum.

Institutul Național de Statistică a dat publicității, recent, datele referitoare la exporturi și importuri, caracteristice primului trimestru din 2018. Acestea, atrage atenţia deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea, secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților, confirmă o tendință de creștere a deficitului comercial, la fel de mare cu cea de acum un an, ceea ce arată o cronicizare a tendinței spre consum nesustenabil în economia României.

„Această tendință în economie, de majorare a consumului, s-a manifestat imediat după instalarea guvernării PSD-ALDE, 2017 fiind primul an cu o balanță deja dezechilibrată, când deficitul comercial a crescut cu 30% față de 2016, la 12,96 miliarde euro”, declară parlamentarul liberal.

Acesta mai spune că evoluțiile la zi ale primului trimestru din 2018 arată că exporturile României au urcat cu 9,8%, iar importurile au avansat cu 10,8%. Deficitul comercial a crescut cu 18,1% în primul trimestru din 2018 față de perioada similară din 2017, la 2,72 miliarde euro în trimestrul întâi din 2018 față de 2,3 miliarde în trimestrul întâi din 2017.

„Cifrele arată nivelul competitivității economiei noastre raportată mai ales la economia UE, cu care se realizează aproximativ trei sferturi din schimburi. Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-martie 2018 a fost de 13,013 miliarde euro la expedieri și de 14,85 miliarde euro la introduceri, reprezentând 76,6% din total exporturi și 75,4% din total importuri”, declară Marilen Pirtea.

Presiunea inflaționistă, mai spune acesta, își face astfel simțite efectele asupra balanței comerciale a țării, economia fiind reactivă față de creșterile salariale nealiniate la ritmul productivității. „Vedem în continuare tot mai multe efecte ale politicilor guvernamentale haotice, marcate de desele intervenții în salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu consecințe economice globale negative pe termen lung”, declară Marilen Pirtea. Atrăgând atenţia că intervențiile salariale dese dau falsa impresie a unei bunăstări suplimentare, care alimentează tendința sporită spre consum, un efect imediat al noii legi a salarizării unice, „în fapt un grav derapaj de politică economică de care coaliția PSD-ALDE preferă să nu mai răspundă”.