În ciuda unei prognoze de amplificare a deficitului, bugetele publice pentru domeniile Sănătății și Educației cresc semnificativ, ca și cele pentru investiții, spune deputatul PNL Marilen Pirtea.

„Deși rectificările bugetare din această perioadă a anului reprezintă o cutumă la nivel guvernamental, poate nicicând în ultimul deceniu așteptările contribuabililor, dificultățile impuse de o viitoare recesiune și responsabilitatea fiscal-bugetară nu au fost mai greu de acomodat ca până acum”, declară Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiș și vicepreședinte al Camerei Deputaților, cu referire la noua rectificare bugetară, a cărui proiect a fost prezentat public de ministrul Finanțelor, Florin Câtu.

Acesta spune că este importantă înțelegerea exactă a contextului economic în care această rectificare se realizează, atât pe nivel macroeconomic, cât și pe cel fiscal bugetar, respectiv debutul unei recesiuni și restrângerea veniturilor bugetare sub nivelul anului trecut.

Acesta aduce în atenție faptul că azi Institutul Național de Statistică a anunțat că trimestrul doi al acestui an, unul deja foarte încercat, atât în plan social, cât și în plan economic, se caracterizează printr-o contracție de 12,3% față de primul trimestru din 2020 și de 10,5% față de trimestrul 2 din 2019. „Este cea mai abruptă scădere a ultimilor 20 de ani, cu toate implicațiile negative pe care o scădere economică le aduce”, atrage atenția Marilen Pirtea.

Privind execuția bugetară a primelor șase luni ale anului, Marilen Pirtea declară că se remarcă venituri mai mici cu 2,5 miliarde lei față de 2019 și cheltuieli bugetare cu 23 de miliarde mai mari. „Astfel, în contextul înregistrării unor venituri mai mici, a unei nerealizări de 11 miliarde lei față de țintă, dar cu cheltuieli mult mai mari, actuala rectificare reprezintă nu doar un enorm efort fiscal-bugetar, ci mai ales o ecuație matematică care arată imposibilitatea acomodării tuturor majorărilor, care, de altfel, sunt bineînțeles îndreptățite. Cu siguranță că expectațiile electoratului sunt mari, părinții așteptând dublarea alocațiilor copiilor, seniorii dorindu-și majorarea pensiilor cu 40%, profesorii considerând atât de importantă mărirea anticipată a salariilor. În plus, și unitățile administrativ teritoriale doresc investiții pentru comunitățile lor, la fel cum, cu toții, ne dorim realizarea cât mai rapidă a infrastructurii de transport și de sănătate pe care o tot solicităm imperativ de ani buni. Evident, bugetul este unul singur, cu un spațiu fiscal de manevra foarte redus, România fiind statul din UE cu cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare și cu cheltuieli publice care cresc galopant. Cu toate acestea, în ciuda unor constrângeri macroeconomice și fiscal–bugetare enorme, actuala rectificare aduce o creștere a pensiilor cu 14%, creșterea alocațiilor cu 20% și investiții majore pentru infrastructură, cele mai mari ale ultimului deceniu”, adaugă liberalul Marilen Pirtea.

Principalele componente strategice ale rectificării sunt, spune el, pensiile, alocațiile, majorarea salariilor personalului didactic și invrestițiile.

Legat de pensiile, Marilen Pirtea declară că legea pensiilor prevedea o majorare de 40% în luna septembrie, „însă, legea scrisă de PSD a fost doar un exercițiu populist dus la cel mai înalt nivel, temporizarea creșterii făcându-se exact înainte de alegeri. Astfel, întrebarea rămâne la fel de actuală: de ce creșterea de 40% nu s-a realizat când România avea cea mai mare creștere economică din UE, majorarea pensiilor fiind amânată din 2019, în 2020? Majorările de pensii nu sunt cheltuieli «one-off», care să se realizeze o singură dată, ci fac parte din categoria cheltuielilor publice permanente, care, odată majorate, trebuie menținute în plată permanent. De aceea, caracteristica esențială a acestor majorări trebuie să fie sustenabilitatea, în concordanță cu parcursul economiei. Astfel, punctul de pensie crește prin această rectificare cu 14%, de la 1265 la 1442 lei, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere efectuată până în prezent. Totodată, se va realiza și majorarea indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 la 800 lei”.

Despre alocații spune că dublarea lor în actualul context este imposibil de implementat, suma alocată realist la această rectificare fiind de 1,5 miliarde lei, ceea ce acoperă o majorare de 20% a alocațiilor.

Despre majorarea salariilor personalului didactic Marilen Pirtea spune că se va aplica de la 1 septembrie 2021, „o decizie de forță majoră regretabilă, o amânare tristă pentru dascălii României, care au dus greul în această pandemie, marea lor majoritate trebuind să își reinventeze întregul proces de predare, cu costuri de timp și de bani relativ ridicate”. Deputatul liberal afirmă că, prin apel la realism, se va vedea cum aprobarea acestor măsuri conduce la o economie aplicată necesarului de finanțare, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei).

În privința investițiiloe, spune că în primele șapte luni statul a reușit să investească 20 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din ultimii zece ani, un semnal bun pentru capacitatea de mobilizare economică a administrației centrale. Marilen Pirtea adaugă că orice discuție despre relansarea economică trebuie să pornească de la două aspect-cheie: creșterea investițiilor și păstrarea ocupării depline a forței de muncă. „Suntem într-o perioadă de scădere economică consistentă, motivată prin măsurile luate în perioada stării de urgență, incomode, dar necesare. Investițiile, așadar, sunt motorul creșterii în această perioadă critică. Mai mult, dacă suntem obiectivi, observăm că factorii guvernamentali au luat măsuri precise, utile atât pentru stimularea investițiilor cât și pentru protecția forței de muncă. Noul model de Kurzarbeit, prin care costul forței de muncă este împărțit între angajator și stat, este încă un exemplu de sprijinire a forței de muncă și a companiilor. Actuala rectificare, care majorează deficitul bugetar de la 6,7% la 8,6% (75 de miliarde lei), este vulnerabilă în fața criticilor superficiale, dar, în condițiile date, de recesiune și de pandemie, este cea mai bună variantă pentru noi toți, ca societate, ca angajați și pensionari, ca antreprenori sau bugetari, tineri sau seniori”, remarcă Marilen Pirtea.

Acesta mai spune că, în condițiile acestei scăderi economice semnificative a economiei românești, rectificarea bugetară propusă de Guvern restrânge mai multe tipuri de cheltuieli, canalizând acum resursele bugetului public doar spre domenii vitale: „Dintre domeniile considerate prioritare, Sănătatea și Educația sunt, fără niciun dubiu, urgențe de primă linie, pentru care necesarul de finanțare merită asigurat fără compromisuri. Creșterea prevăzută la această rectificare pentru domeniul Sănătății, de 5 miliarde lei, atât de importantă pentru alimentarea multiplelor cheltuieli medicale din această perioadă, de criză pandemică, dar și creșterea bugetului Educației, cu peste 500 de milioane lei, alături de creșteri destinate bugetelor de investiții ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, dar și ale Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, arată concentrarea eforturilor bugetare spre axe prioritare ale guvernării liberale”.

Deputatul Marilen Pirtea atrage atenția că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai mari încercări pentru sistemul nostru de învățământ, începerea noului an universitar: „Întrunirea celor mai sigure condiții de protecție a elevilor și dascălilor la începutul noului an școlar nu se află doar în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Edilii locali, primarii și Consiliile Locale sunt chemați să estimeze corect și lucid care este gradul de solicitare și cum se calibrează infrastructura școlară locală în raport cu normele de protecție împotriva pandemiei Covid-19. Autoritățile locale, alături de Direcțiile Județene de Sănătate Publică, sunt primele responsabile cu finanțarea, implementarea măsurilor de asigurare a protecției în școli, la care se adaugă, desigur, implicarea Ministerului Educației, care contribuie prin dotări și investiții centralizate la up-grade-ul infrastructurii școlare”, mai spune deputatul Marilen Pirtea.