Centrul Intermodal de Mărfuri Timişoara se va realiza la Remetea Mare, anunţă ministrul Transporturilor, Dan Şova. Cum Guvernul nu are bani, finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, în viitorul exerciţiu bugetar. În plus, acuză Dan Şova, predecesorii actualilor guvernanţi doar au vorbit despre acest proiect, fără să aibă intenţia să îl materializeze, întrucât nu ar fi existat nici în trecut fondurile necesare materializării proiectului.

Soarta Centrului Intermodal, tranşată de interese de ordin politic şi imobiliar

Soarta proiectului Centrului Intermodal de Mărfuri a fost unul dintre subiectele discuţiilor autorităţilor judeţene cu ministrul Transporturilor, Dan Şova, în timpul vizitei pe care acesta a făcut-o, zilele trecute, la Timişoara. Dan Şova a informat că sunt finalizate studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic şi a declarat că proiectul se va realiza la Remetea Mare. Banii nu vor veni, însă, de la Guvern, ci din alocările financiare de pe exerciţiul financiar 2014 – 2020. Cererea de finanţare, în varianta sa finală, care include studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, trebuie depusă până în 30 iunie.

Dan Şova a apreciat că declaraţiile reprezentanţilor PDL legate de compromiterea şanselor proiectului, din pricina unor interese de natură politică şi imobiliară, ţin de o retorică politică şi de o atitudine “lipsită de sens”, întrucât „în timpul guvernării PD, nimeni nu a avut intenţia de a face un centru intermodal la Timişoara”. Dan Şova susţine că sumele totale alocate în cadrul Programului Operațional Sectorial de Transporturi pentru secţiunea Intermodal au fost opt milioane de euro, acestea vizând realizarea a cel puțin cinci astfel de centre. Doar centrul de la Timișoara ar costa peste 22 de milioane de euro, deci “în mod evident, nimeni nu a avut intenția să facă acest centru”. 

Declaraţia ministrului Transporturilor a făcut trimitere la numeroasele acuze venite, de-a lungul timpului, din partea reprezentanţilor PDL, care au ridicat semne de întrebare cu privire la motivaţiile reale pentru care autorităţile din Timiş au dorit relocarea proiectului.

CJ Timiş cumpără teren în regim de extremă urgenţă 

După ce au fost primite informaţiile legate de semnarea acordului de asociere şi de aprobarea Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional de Transport Marfă Timişoara, lider de proiect fiind CNCFR, Consiliul Judeţean Timiş a demarat în regim de urgenţă procedurile de achiziţie a terenurilor din zona Remetea Mare. Consilierilor judeţeni le-a fost înaintată imediat o propunere “de aprobare a participării judeţului Timiş, prin CJ Timiş, la promovarea şi implementarea obiectivului de investiţie Centrul intermodal regional de transport marfă în zona Timişoara-Remetea Mare”, vizând achiziţia de teren în zonă. 

Argumentând graba cu care au procedat la demararea procedurilor premergătoare achiziţiilor de terenuri, reprezentanţii CJ Timiş au invocat faptul că au avut loc consultări repetate cu reprezentanţii CNCFR şi ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluţiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate. Aceasta pentru că proiectul trebuie să respecte atât cerinţele CFR, cât şi pe cele ale programului de finanţare vizat.

În acest sens, susţin ei, au fost elaborate câteva variante, care au fost modificate în funcţie de informaţiile şi cerinţele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. Documentaţia este în proces de revizuire, deşi administraţia judeţeană a plătit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia să fie conform atât cu cerinţele CFR, cât şi cu cele ale finanţatorului. Acum, reptezentanţii administraţiei judeţene susţin că sunt necesare modificări privind pregătirea proiectului pentru a fi depusă cererea de finanţare la termenul-limită indicat de finanţator, adică 30 iunie.

Administraţia judeţeană doreşte demararea procedurilor legale de achiziţie a terenului, cu o  suprafaţă totală de 28,5 hectare, pentru obiectivul de investiţie menţionat, conform studiului de fezabilitate şi invocă nevoia de a certifica, la data depunerii cererii de finanţare (adică, cel mai târziu 30 iunie), disponibilitatea suprafeţei minime de zece hectare. Suprafaţă despre care oficialii CJ Timiş susţin că este “afectată de etapa I a investiţiei care face obiectul cererii de finanţare sau, după caz, demararea procedurilor legale pentru achiziţia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraţie de angajament că terenul va fi pus la dispoziţia CNCFR, pentru realizarea investiţiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractării lucrărilor de execuţie).”

Acest lucru înseamnă că administraţia judeţeană, deşi nu are certitudinea finanţării investiţiei, va cumpăra în perioada imediat următoare terenul necesar, în regim de urgenţă. Vor fi cumpărate rapid cel puţin zece hectare de teren, pe care se vor plăti sume destul de mari, ţinând cont de regimul de achiziţie. Rămâne de văzut dacă respectivele suprafeţe vor coincide sau nu cu cele aparţinând unor societăţi care figurează pe lista proprietarilor care deţin în zonă suprafeţe de teren mai mari de 10.000 de metri pătraţi…

„35 de hectare la Recaş costă cât 100 de hectare la Remetea”

CJ Timiş nu a acţionat cu aceeaşi promptitudine când a fost vorba despre realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă la Recaş, acolo unde exista, la momentul aducerii în discuţie a proiectului, şi teren asigurat, şi sprijin din partea Ministerului Transporturilor.

Locaţia de la Remetea Mare a fost aleasă în urma unui lobby constant făcut de actuala conducere a administraţiei judeţene. Şi aceasta în condiţiile în care, la Recaş, terenul fusese pus la dispoziţie gratuit de către Stat. Ministerul Transporturilor a admis că, la sugestia directă a reprezentanţilor CJ Timiş, susţine varianta realizării proiectului la Remetea Mare, acolo unde proiectul presupune achiziţionarea de teren. CJ Timiş a decis recent şi alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziţionare de teren.

Argumentând recent decizia reprezentanţilor autorităţilor judeţene în favoarea amplasamentului de la Remetea Mare în detrimentul celui de la Recaş, preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, susţine că numeroasele controverse iscate de aceastã decizie nu se justificã. El a apreciat cã, din punct de vedere tehnic, amplasarea acestui centru este mai avantajoasã la Remetea Mare, cãci localitatea va avea în curând acces rapid la DN6, prin realizarea unei conexiuni. În plus, mai spune acesta, Remetea Mare are acces la calea feratã, o parte din infrastructura necesarã de transport feroviar existând deja. Liderul CJ Timiş a mai declarat, la jumãtatea lunii aprilie, cã pe lista condiţiilor necesare pentru aprobãrile preliminarii figureazã respectarea unui set de condiţii, unele dintre acestea legate de amplasarea unui astfel de centru în proximitatea unor cãi de acces aerian, rutier, feroviar, maritim sau fluvial.

„Recaşul nu ştiu sã aibã acces la mare”, a declarat, ironic, Titu Bojin, fãcând trimitere la acuzele venite din partea reprezentanþilor PDL, care au legat decizia intempestivã a autoritãţilor judeþene de relocare a Centrului Intermodal de la Recaş – acolo unde o parte din teren era pus la dispoziţie gratuit de cãtre stat şi unde existau deja aprobãrile preliminarii pentru o parte din documentaþie – de interesele imobiliare din zona Remetea Mare ale actualului preşedinte de CJ Timiş şi ale unor persoane apropiate PSD.

„35 de hectare la Recaş costã cât 100 de hectare la Remetea”, a fost un alt argument invocat de preşedintele CJ Timiş pentru a motiva decizia de relocare a Centrului Intermodal de la Recaş la Remetea Mare. Despre realizarea proiectului în sine, preşedintele CJT susþine cã acesta va aduce bunãstare şi va contribui la crearea de 1.200 de noi locuri de muncã, pe lângã numeroasele investiþii individualizate conexe care vor fi fãcute în zonã.

Consilier judeţean PDL: “CJ Timiş preferă să cumpere acest teren prin varianta cea mai scumpă şi păguboasă pentru stat”

La cea mai recentă şedinţă de plen a CJ Timiş, demararea achiziţiei de terenuri pentru realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare a iscat discuţii în contradictoriu, unii consilieri judeţeni acuzând reprezentanţii CJ Timiş că achiziţionează aceste terenuri prin metoda cea mai scumpă pentru stat.

„Există nişte legi speciale, care prevăd condiţiile în care o instituţie publică poate cumpăra teren de la privaţi. Dar CJ Timiş, din motive neclare, preferă să cumpere acest teren prin negociere, pe baza Codului Civil, care probabil că va fi varianta cea mai scumpă şi păguboasă pentru Stat. Codul Civil, după care CJ Timiş vrea să achiziţioneze acel teren, nu are prevederi exprese pentru cumpărarea de terenuri de către o instituţie publică, pentru o investiţie de interes public. Iar dacă există legi speciale pentru exproprieri necesare pentru obiective de interes public, este suspect faptul că administraţia judeţeană le ignoră şi vrea să achiziţioneze teren pe baza prevederilor Codului Civil”, declară consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.

Cadrul legal pentru realizarea exproprierilor în beneficiul utilităţii publice este reprezentat de Legea nr. 255/2010, care se referă la exproprierile pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, condiţiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeţean, adică prevederi care s-ar adecva achiziţiei de teren necesar realizării Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare. Cu toate acestea, reprezentanţii CJ Timiş nu folosesc această lege specială, motivând că nu sunt obligaţi să recurgă la expropriere, deşi aceasta ar asigura un preţ bun de dobândire a acestor terenuri. Oficialii judeţeni au ţinut să meargă mai departe cu pledoaria împotriva soluţiei exproprierii, susţinând că această metodă ar avea… un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaţi.