A devenit aproape o tradiţie ca, la prezentarea rapoartelor anuale legate de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraţiilor locale, Curtea de Conturi să remarce la Primăria Timişoara anomalii legate de modul în care sunt cheltuiţi aşa-zişii „bani pentru sport”. Adică, fondurile alocate de Municipalitate pentru finanţarea activităţii diverselor structuri sportive locale. Şi tot o tradiţie pare să fie şi faptul că, de regulă, aceste constatări nu sunt urmate de niciun demers concret.

Nou raport, noi nereguli

Ca şi în cazul rapoartelor precedente ale Curţii de Conturi, legate de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraţiilor locale, şi în ultimul raport de acest gen, publicat zilele trecute, Primăria Timişoara este „felicitată” pentru felul în care a înţeles să dea bani din bugetul local pentru finanţarea diverselor structuri sportive locale. De această dată, raportul acoperă anul 2012 – pentru că aşa obişnuieşte Curtea de Conturi să-şi facă publice constatările, la intervale de peste un an de la momentul controlului. Aşa că nu este foarte clar dacă „felicitările” se îndreaptă într-o măsură mai mare spre administraţia Ciuhandu sau spre administraţia Robu. Cert este că, din constatările inspectorilor, reiese că Primăria Timişoara a dat bani pentru finanţarea structurilor sportive, fără să ştie cu siguranţă dacă s-au întrunit toate condiţiile legale pentru realizarea respectivei finanţări. Suma în cauză este de „doar” două milioane de euro, iar concluzia inspectorilor Curţii de Conturi este următoarea: „În anul 2012, un număr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521 mii lei, din care un număr de şase entităţi au primit fonduri bugetare pentru susţinerea calendarului competiţional, şi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care să ateste îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor de acces la fondurile publice pentru finanţarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevăzute în Anexa la Ordinul privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramura de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti.”

Deşi suma este considerabilă, Curtea de Conturi este, ca în destul de multe alte cazuri, lapidară în exprimare, omiţând să precizeze despre ce structuri sportive este vorba.

Şi alte concluzii, fără urmări

În rapoartele precedente, Curtea de Conturi a mai precizat că, de pildă, finan­ţarea fostului club Politehnica Timişoara de către Primărie a fost la limita legalităţii. La Primărie, inspec­torii Curţii de Conturi au solici­tat reanalizarea modului de respectare a prevederilor lega­le aplicabile în cazul contrac­tului de asociere încheiat de Primăria Timişoara cu fosta S.C. Po­litehnica Timişoara şi clarifi­carea legalităţii plăţilor efec­tuate pentru acoperirea chel­tuielilor echipei de fotbal, pen­tru stabilirea întinderii preju­diciului şi recuperarea aces­tuia. Prejudiciul a fost estimat de auditorii publici externi la nivelul sumei de 31,6 milioane de lei, din care pagubă în su­mă de 27,1 milioane de lei şi 4,5 milioane de lei foloase nerealizate reprezentând plăţi efectuate în baza contractului de asociere încheiat de Primă­rie cu S.C. Politehnica Timi­şoa­ra.

Câţiva consilieri locali spun că e greu de crezut că se va mai recupera ceva din acest prejudiciu, mai ales că socie­tatea care administra atunci clubul este în insolvenţă şi că, deşi Curtea de Conturi a scris negru pe alb că finanţarea nu s-a făcut în condiţii legale, la Primărie încă există con­tro­ver­se pe tema aceasta.

De altfel, pe acelaşi subiect, legat de fostele scheme de finanţare pentru fotbal, avocata timişoreană Carmen Obârşanu a făcut sesizare şi la D.N.A., sesizare în urma căreia nu s-a întâmplat nimic. “Voi face din nou o sesizare în momentul în care se va schimba structura D.N.A. şi modul de lua în considerare şi de a ancheta astfel de cazuri”, anunţă, însă, Carmen Obârşanu.