Curtea de Conturi a realizat o listă cuprinzătoare de proiecte cu fonduri europene cu deficienţe. Vestul ţării este bine reprezentat pe această listă, din care nu lipsesc proiecte faimoase pe plan local.

Eterna problemă a gropilor de gunoi

Primul pe lista de proiecte cu deficienţe identificate recent în Timiş de Curtea de Conturi este faimosul „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor”, din care face parte construirea deponeului de la Ghizela şi închiderea gropilor de gunoi orăşeneşti. Curtea de Conturi menţionează în acest context că, în general pe astfel de proiecte, din cauza capacităţii instituţionale şi decizionale limitate la nivelul beneficiarilor – care a generat atât dificultăţi în demararea şi derularea procedurilor de achiziţie, cât şi un ritm lent de execuţie a contractelor –, lucrările de construcţie a noilor depozite au înregistrat întârzieri. Pentru închiderea depozitelor neconforme, în condiţiile nefinalizării lucrărilor executate la noile

depozite conforme, autorităţile locale au fost nevoite să identifice soluţii tranzitorii pentru depozitarea deşeurilor până la finalizarea şi operarea noilor depozite. “Aceste soluţii au generat costuri suplimentare, determinate în special de transportul deşeurilor la locaţii situate în alte judeţe sau de cantităţile suplimentare de deşeuri rezultate ca urmare a prelungirii termenului de sistare la depozitele neconforme, care trebuie relocate. Până în prezent, doar pentru proiectele implementate în judeţele Timiş şi Sălaj, au fost estimate astfel de costuri suplimentare în valoare totală de 9.940 mii lei”, spun reprezentanţii Curţii de Conturi. Care au calculat, astfel, “factura” cheltuielilor suplimentare generate de întârzierea cu care s-a construit deponeul de la Ghizela şi, apoi, tergiversările legate de găsirea unui administrator.

Problemele generate de aceste întârzieri au făcut ca o serie de gropi orăşeneşti de gunoi să nu poată fi închise, lucru care nici acum nu este rezolvat definitiv în Timiş. “Avem două gropi de gunoi închise, la Sânnicolau Mare şi Jimbolia, iar pentru restul, Făget şi Lugoj, am reuşit să obţinem o prelungire a termenului de închidere”, ne spune Mariana Lorinczi, şeful Comisariatului Judeţean de Mediu Timiş.

Proiecte cu obiective “la dublu”

Nu doar pe partea de implementare de proiecte, ci şi de evaluare a identificat Curtea de Conturi deficienţe în vestul ţării. În acest sens este menţional cazul Organismului Intermediar de evaluare a proiectelor pe Programul Operaţional Sectorial Mediu Timişoara: “Grupul de evaluare constituit la nivelul OI POS Mediu Timişoara nu a respectat în totalitate procedura internă de verificare a admisibilităţii cererii de finanţare aferente proiectului «Elaborarea planului de management integrat pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina», în sensul că din Declaraţia de angajament a solicitantului lipseşte menţiunea referitoare la asigurarea sustenabilităţii paginii de internet a acestui proiect, ceea ce constituia unul din criteriile de admisibilitate a proiectului. Cu toate acestea, grupul de evaluare a admis proiectul la finanţare.”
Nu este uitat nici proiectul implementat de Colterm şi Primăria Timişoara, pentru retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Timişoara, legată de normele de protecţia mediului privind emisiile poluante. În cazul acestuia s-a descoperit că la un contract de lucrări legat de retehnologizarea a două cazane cu apă fierbinte “anunţul de participare a inclus criterii de calificare şi selecţie discriminatorii – cerinţe obligatorii ca personalul tehnic al ofertantului să deţină autorizări conform legislaţiei româneşti – autorizaţii emise de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor  care să fie disponibile la data depunerii ofertei, nefiind specificat faptul că pot fi prezentate şi documente echivalente”. Inspectorii Curţii de Conturi mai spun că pentru neregula constatată s-a aplicat o corecţie forfetară de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 522.000 de lei.

Inclus pe lista de deficienţe a mai fost şi proiectul “Iniţiativă transfrontalieră pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare şi cooperare între instituţii ştiinţifice şi educaţionale, în Serbia şi Banatul Istoric, ca o contribuţie la îmbunătăţirea competenţelor şi identitate regional, în conformitate cu standardele europene”, partener fiind Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara. În cazul acestuia, Curtea de Conzuri a constatat că există o suprapunere între activităţile desfăşurate de societăţile angajate şi de membrii echipei de implementare. Şi că nu a existat nicio metodologie de evaluare a ofertelor tehnice, ceea ce a condus la o evaluare incorectă a unei oferte. Legat de acelaşi proiect, Curtea de Conturi mai menţionează că “serviciile oferite de un operator economic care activa în domeniul serviciilor de consultanţă pentru companii, pentru activităţi de import-export, nu au putut fi susţinute prin probe de audit adecvate.”