După ce ani în şir programul de construcţie de săli de sport şi bazine derulat de către Compania Naţională de Investiţii a dus la foarte multe controverse legate de calitatea lucrărilor prestate, inclusiv pe plan local, este posibil ca în Timiş, ca în foarte multe alte judeţe, să se intre într-o perioadă în care se stopează construcţia unor asemenea obiective de investiţii. Resursele C.N.I. şi fondurile guvernamentale se duc mai degrabă spre proiecte de infrastructură, considerate mai necesare şi mai utile.

Reguli noi la timpuri noi

După ce investiţiile în săli de sport şi bazine realizate în ultimii ani de că­tre Compania Naţională de Investiţii au dus la foarte multe discuţii legate de oportunitate, se pare că optica actua­lu­lui Guvern în privinţa C.N.I. s-a schim­bat radical. Astfel, după inerenta schim­bare a conducerii, noilor directori numiţi li s-a solicitat în mod expres să respecte procedurile de transparenţă în procesul de contractare a lucrărilor publice şi să “aşeze compania pe prin­cipii de competitivitate” cu scopul de a utiliza eficient resursele alocate din bugetul de stat. În cazul C.N.I, precizau reprezentanţii Executivului, va exista o trecere progresivă de la programele naţionale bazate pe săli de sport şi bazine de înot, la programe naţionale orientate pe modernizarea drumurilor şi a reţelelor de apă şi canalizare din mediul rural.  

Noua politică a fost implementată, se pare, de către C.N.I., dacă e să se ţină cont de lista investiţiilor finalizate. Astfel, anul trecut, în mai, C.N.I. a fi­nalizat ultima sală de sport din Timiş, cea din localitatea Găvojdia. De atunci nu au mai existat obiective de acest gen şi e posibil nici să nu mai existe în pe­rioada următoare, judecând după sem­nalele trimise în acest sens de la nive­lul Guvernului.

Diferenţele legate de viziune s-au văzut şi în Timiş, 2011 fiind se pare ultimul an în care programul de con­strucţie de săli de sport a func­ţio­nat la capacitate maximă în judeţ. În acel an, ca în anii de început ai acestui pro­gram, au fost finalizate nu mai puţin de patru săli de sport – în Giarmata, Gătaia, Săcălaz şi Periam.

Un program controversat

Deşi în Timiş, prin A.N.L., Mi­nis­terul Dezvoltării nu a avut fonduri în ul­timii ani să demareze construcţia mă­car a unui singur bloc de locuinţe so­ciale, acelaşi minister, prin Compania Naţională de Investiţii, a continuat acest program de construcţii de bazine şi săli de sport început în 2003 de Guvernarea Năstase.

Un audit făcut anul trecut de Mi­nisterul Dezvoltării, care acoperă acti­vitatea Companiei Naţionale de In­vestiţii pentru perioada 2009 – 2012, relevă că, în esenţă, deficienţele fos­tului program de construcţie de săli de sport la pariu, iniţiat de Executivul Năs­tase, au continuat peste ani. Potrivit auditului, acordarea banilor pe proiecte s-a făcut ilogic, ajungându-se la inves­tiţii cum ar fi “drumuri care leagă ni­mic de nimic” şi săli de sport în locali­tăţi în care numărul populaţiei şi vârsta acesteia nu justifică asemenea investi­ţii, săli de sport care nu sunt racordate la reţeaua de apă şi canalizare şi la electricitate şi care sunt folosite cel mult pentru nunţi şi botezuri.

Unii dintre constructorii cu care C.N.I. avea încheiate contracte de lu­crări au intrat în insolvenţă. Totodată, s-au făcut decontări pentru contracte încheiate cu C.N.I., în anul 2009, pen­tru obiective de investiţii în bazine de înot, la care stadiul de execuţie a con­tractului în prezent este zero. Este dat, printre altele şi, exemplul Timi­şoarei unde, în urma unei investiţii intens pro­movate de fosta conducere a Primă­riei, o firmă din Hunedoara a încasat 21% din valoarea de 4,6 milioa­ne de lei a con­tractului, deşi stadiul de execuţie este zero, potrivit Minis­te­rului Dezvoltării.

Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării a mai constatat că la nivelul conducerii C.N.I., într-o anumită pe­rioadă de timp, nu s-au făcut demer­suri pentru recuperarea unor sume de la firmele care nu şi-au îndeplinit con­tractele şi nu s-a încercat penalizarea acestora.

Continuitate bizară

Continuarea în ultimii ani, oare­cum în aceiaşi parametri a acestui pro­gram de investiţii, de către C.N.I., este ciudată, în condiţiile în care construc­ţia de săli de sport şi bazine a fost, poa­te, cel mai controversat plan de inves­tiţii de după anul 2000. De altfel, şi ac­tualul Executiv, şi fostele Guverne s-au arătat nemulţumite de derularea aces­tui program. În 2011, când prim-minis­tru era Emil Boc, acesta se arăta de­ranjat, în cadrul unei întâlniri cu pri­mari timişeni, de unele investiţii prin programele derulate prin C.N.I., pro­gramul “Săli de sport pentru mediul ru­ral” fiind primul pe lista celor criticate. “Sunt investiţii care nu se justifică. De­geaba alocăm resurse. Degeaba faci sală de sport într-o comună, sau un pa­tinoar, dacă drumul este de pământ. Avem 40.000 de investiţii în România, unele începute înainte de 1989. Unele, poate, nu mai trebuie continuate”, spu­nea atunci fostul premier. Mai mult, se sugera că, pe fondul acestor nemul­ţumiri, C.N.I. ar putea fi desfiinţată. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

Cu sau fără C.N.I., unele investiţii controversate ar putea fi în continuare finanţate şi de actualul Guvern, în ciu­da nemulţumirilor exprimate pe aceas­tă temă de premierul Victor Ponta. “Din punctul meu de vedere, aşa cum s-a discutat şi aici în Timiş despre acest proiect al regionalizării, favori­zarează continuarea unor investiţii trăznite, gen sală de sport la o localita­te cu şase oameni, sau bazin de înot în vârf de munte”, spune consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

Program derulat fără implicarea instituţiilor cu competenţe directe

În majoritatea cazurilor, algorit­mul de construire a sălilor de sport şi bazinelor fost stabilit de Ministerul Dezvoltării şi de Compania Naţională de Investiţii, iar în afară de Primării nu par să fi fost implicate alte structuri de pe plan local care poate că ar fi avut un punct de vedere pertinent în problema construcţiei sălilor de sport.

“În ultimii şase – şapte ani, nicio­dată cei de la C.N.I. nu ne-au consultat în privinţa construirii sălilor de sport. În cazul construcţiei de săli de sport în Timişoara da, am fost notificaţi, însă în cazul investiţiilor din judeţ nu am fost niciodată consultaţi. Acest pro­gram a continuat aşa cum a început în perioada Guvernării Năstase, în 2004, adică fără să fie implicate nici măcar instituţiile cu competenţe directe”, declară inspectorul şcolar general adjunct Halasz Francisc (foto).

La rândul său, Flavius Nastor, director al Direcţiei pentru Sport şi Tineret Timiş, spune că demersuri de consultare nu s-au întreprins nici la nivelul Direcţiei de Tineret şi Sport: “Niciodată nu ni s-a solicitat o opinie sau un punct de vedere şi nu am fost consultaţi de către reprezentanţii C.N.I. Aceasta deşi ar fi fost normal să fim întrebaţi, pentru că ştim foarte bine zonele unde se practică sportul intens în judeţ. Acolo ar fi trebuit construite săli de sport, nu unde nu există niciun fel de preocupări în acest sens”.

Chiar dacă primarii din localităţile timişene în care s-au construit săli de sport în ultimii doi ani spun că nu au avut probleme cu construcţiile realiza­te, există, totuşi, un semn de întrebare legat de aceste construcţii. Este vorba despre perioada de garanţie prea mică. La majoritatea sălilor de sport con­struite în Timiş, C.N.I. a acceptat ca lucrările realizate să aibă acelaşi ter­men de garanţie extrem de mic, de doi ani, termen în care firmele executante sunt obligate să facă reparaţii, dacă apar defecţiuni sau neconformităţi ce pot fi imputate constructorilor. După expirarea perioadei de garanţie, nici firmele executante, nici Compania Naţională de Investiţii nu mai pot fi constrânse legal să facă demersuri pentru remedierea deficienţelor. A­ceas­­ta în condiţiile în care pentru apartamentele din ansamblurile rezi­denţiale nou realizate, în Timişoara, în Bucureşti, ca de altfel în toate oraşele mari perioada de garanţie oferită de către constructor este de zece ani.

Prin “strămoşul” actualului pro­gram de investiţii al C.N.I., derulat în­tre 2002 şi 2004, pe perioada Guver­nării Năstase, au fost alocaţi peste 165 de milioane de euro, dintr-un împru­mut extern, pentru construcţia a 410 săli de sport în întreaga ţară. Însă termenul de finalizare a multor săli din program a fost fixat prea repede, în urma unui celebru pariu făcut de pre­mierul de atunci cu omul de afaceri Ion Ţiriac. Astfel, multe săli au fost fă­cute în grabă şi au prezentat nume­roase defecţiuni.

În Timiş s-au construit prin acest program zece astfel de săli: la Belinţ, Deta, Jebel, Jimbolia, Peciu Nou, Căr­piniş, Chevereş, Lovrin şi Tomeşti. La finalul programului, în 2004, la o bună parte dintre ele erau semnalate deja defecţiuni. Un exemplu în acest sens este cel al sălii de sport din Peciu Nou, unde ploua înăuntru, centrala termică nu funcţiona, uşile erau montate strâmb, iar apa curentă nu curgea.

De altfel, neregulile legate de programul de construcţie a sălilor de sport demarat în timpul guvernării Năstase au făcut obiectul unui dosar aflat în lucru, de mai bine de şase ani, la Direcţia Naţională Anticorupţie. Dosarul a fost înregistrat în 2006 şi are ca obiect neregulile constatate la achiziţiile publice ale C.N.I.