Potrivit unui Raport al Comisiei Europene, legat de situaţia romilor din Europa, după trei ani de eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale romilor, încep să se vadă rezultate, dar mai rămân încă multe de făcut. Din 2011, de când liderii U.E. s-au angajat să ia măsuri, a crescut numărul de copii romi care au evoluat cu ajutorul educaţiei, au fost create programe pentru a-i ajuta pe cetăţenii de etnie romă să îşi găsească locuri de muncă şi s-au depus eforturi pentru reducerea diferenţelor dintre comunităţi.

Mai multe şanse la educaţie şi la un loc de muncă

În raportul recent al Comisiei Europene legat de progresele înregistrate din 2011 în ceea ce priveşte comunitatea romă, sunt identificate atât exemple pozitive, cât şi domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deşi rămân probleme de rezolvat, îmbunătăţirile sunt vizibile: a crescut numărul copiilor romi care frecventează învăţământul preşcolar, există din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe reprezentanţii acestei etnii să îşi găsească locuri de muncă, precum şi programe cu mediatori menite să reducă diferenţele dintre romi şi celelalte comunităţi în privinţa accesului la locuinţe şi la servicii de sănătate. Datorită noilor reglementări ale U.E. privind utilizarea fondurilor comunitare, statele membre sunt obligate să aloce pentru incluziunea socială, în perioada 2014 – 2020, 20% din sumele primite din Fondul Social European.

„Cu patru ani în urmă, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorită măsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel”, spune Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul U.E. pentru Justiţie. Cadrul U.E. pentru strategiile naţionale de integrare a romilor, apreciază aceasta, a fost o realizare majoră prin faptul că a obţinut angajamente din partea Guvernelor naţionale, privind adoptarea de măsuri menite să îmbunătăţească integrarea romilor. “Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a şterge peste noapte secole de excluziune şi discriminare, dar faptul că această problemă a fost înscrisă în mod ferm pe agenda politică a Europei reprezintă un progres”, mai spune comisarul european. Acesta dă ca exemplu faptul că, de trei ani încoace, numărul copiilor romi care frecventează învăţământul preşcolar este în creştere. Şi spune că, în etapa următoare, ar putea fi instituite norme mai bine orientate şi o facilitate de finanţare dedicată special romilor, pentru a se asigura faptul că fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.

Potrivit documentului C.E., romii se confruntă cu inegalităţi sociale semnificative, în comparaţie cu restul populaţiei europene. Numărul celor care termină clasele primare este în scădere, rata şomajului creşte, iar speranţa de viaţă este cu aproape zece ani sub media înregistrată la nivel european.

De aceea, proiectele de integrare iniţiate în statele comunitare, începând din 2011, s-au axat pe patru domenii: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate şi locuinţe. Iar progresele obţinute în urma acestor programe sunt notabile, susţin reprezentanţii C.E. Astfel, proporţia copiilor romi care frecventează învăţământul preşcolar în Finlanda a crescut de la 2% la 60%, în Irlanda au fost introduse cadre didactice nomade care se deplasează cu comunităţile nomade de romi, în Germania a fost creat un grup operativ care încurajează acceptarea romilor ca vecini, iar în Slovacia au fost introduse măsuri temporare de discriminare pozitivă în favoarea romilor.

Totuşi, remarcă acelaşi document, s-au înregistrat progrese limitate, la nivel european, în ceea ce priveşte rata de participare a romilor pe piaţa muncii, accesul la asigurări sociale de sănătate de bază rămâne o problemă în unele ţări, iar romii mai facă încă obiectul discriminărilor.

Comisarii europeni au subliniat cu această ocazie că în Europa trăiesc între 10 şi 12 milioane de romi, iar în multe ţări, aceştia reprezintă un procent important şi în creştere din populaţia de vârstă şcolară şi din forţa de muncă viitoare. Ca atare, “susţinerea lor prin educaţie şi prin integrarea pe piaţa forţei de muncă este esenţială pentru a le permite să contribuie în mod egal la economie şi societate.”

Fermele romilor reintegraţi, încă la faza de proiect în Timiş

România nu a fost menţionată în raportul C.E. cu progrese notabile. Cu toate acestea, se încearcă, inclusiv pe plan local, găsirea unor soluţii de reintegrare, în special a romilor nomazi din Franţa, repatriaţi în România. Deşi programele de reintegrare a romilor repatriaţi, finanţate de autorităţile franceze, s-au finalizat în marea lor majoritate, în vestul ţării, cu un eşec lamentabil, există intenţii de reluare a unor proiecte de acest gen.

În ianuarie, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne şi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franţa ar urma să se restabilească în România. M.A.I. a precizat că discuţiile au vizat şi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adresează unui grup ţintă de 80 de familii de cetăţeni români aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa. Aceste familii urmează să beneficieze de un ajutor de reinserţie, pentru a pune în aplicare un proiect de reinserţie socială şi economică. În legătură cu această nouă colaborare, Consiliul Judeţean Timiş şi Departamentul francez Rhone au semnat la Timişoara, un protocol în vederea implementării programului de reinserţie în societate a familiilor de romi repatriaţi din Franţa. De această dată, însă, persoanele vizate nu vor mai primi bani în mână, ci se va încerca asigurarea, prin intermediul unui O.N.G., a procedurilor de reinserţie.

Un proiect identic s-a încercat să se implementeze în vestul ţării încă de acum zece ani. Astfel, pe lângă primele de repatriere, pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, Statul francez le-a finanţat mici afaceri, cum ar fi înfiinţarea unor micro­ferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franţa prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi menţinut şi după intrarea României în U.E. Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar banii investiţi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut ori sacrificat animalele. O situaţie de acest gen s-a întâmplat şi în Timiş, în zona Cărpiniş. După ce au primit animalele, romii le-au sacrificat şi le-au vândut, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrană pentru creşterea lor. Situaţii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grăniceri şi Checea. Pentru că nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traşi la răspundere.

Reprezentanţii Prefecturii Timiş susţin însă, în privinţa implementării noului proiect de reinserţie, că s-a învăţat din greşelile trecutului. “Deocamdată, proiectul este în faza incipientă, s-au semnat protocoalele şi încă nu s-a precizat o dată clară de începere. Cert este că s-a discutat şi cu partea franceză şi s-a tras concluzia că sistemul de reinserţie încercat în proiectul precedent nu a avut rezultatele scontate. De data aceasta, lucrurile trebuie să stea altfel, autorităţile locale vor fi mult mai implicate în derularea programului”, ne-a declarat subprefectul de Timiş Marossy Zoltan.