În fotografie, o parte din foştii şi actualii membri ai ASSN. Sursă foto: Facebook Emilia Şercan

Camera Deputaţilor blochează, de aproape doi ani de zile, intrarea la vot a proiectului de lege privind desfiinţarea Academiei de Ştiinţei ale Securităţii Naţionale – o instituţie clientelară şi opacă, finanţată din bani publici –, proiect votat în 2017 de Senatul României. Vechilor apărători ai academiei înfiinţate de Gabriel Oprea li s-a alăturat o garnitură nouă de cerberi.

Parcursul proiectului de lege privind desfiinţarea ASSN

12 martie 2017. Senatul votează, cu majoritate cuvârşitoare, proiectul legislativ pentru abrogarea Legii nr. 56/2012, privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale.

„Valoarea ştiinţifică este zero (a Academiei – n.r.), prin calitatea academicienilor acestei instituţii. (…) Stăm cu o academie cu 21 academicieni cu rente viagere la nivel de Academie Română, în condiţiile în care avem un întreg sistem de instituţii de învăţământ. România are suficient învăţământ militar ca să mai trebuiască să poluăm şi învăţământul civil cu profesori de la academii militare, care au strălucit prin plagiate. Fac un apel la dumneavoastră să desfiinţăm o sinecură pentru nişte clienţi ai învăţământului militar”, declara, atunci, fostul senator PMP Traian Băsescu, iniţiatorul acestui proiect de lege.

Adăugând că „bilanţul contabil şi bugetul de venituri şi cheltuieli, care sunt informaţii de interes public, nu sunt comunicate de către ASSN (cu periodicitate), nu cunoaştem fondurile de care dispune instituţia (ştim doar că Ministerul Educaţiei finanţează parţial ASSN, iar în anul 2016 fondul alocat ASSN s-a majorat de la 190.000 de euro la 310.000 de euro) şi că nu exista până la ora actuală niciun raport cu privire la activitatea de cercetare desfăşurată în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, făcută de academicienii ASSN.”!

11 octombrie 2017. Consiliul Legislativ al Parlamentului avizează favorabil proiectul de lege, precizând că acesta trebuie să cuprindă o normă care să dispună expres desfiinţarea ASSN şi data de la care va fi desfiinţată. „Proiectul ar trebui să cuprindă şi prevederi referitoare la situaţia personalului şi a patrimoniului acestei instituţii, eventual preluarea acestora şi a activităţilor care se află în derulare, de către anumite instituţii publice”, se mai arăta în nota Consiliului Legislativ. Asta înseamnă că trei comisii – Comisia pentru Învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – urmau să aducă textul proiectului de lege în acord cu recomandările Consiliului Legislativ, pentru a clarifica situaţia patrimoniului ASSN şi ce se va întâmpla cu personalul angajat. Ceea ce nu s-a întâmplat.

•  Citiţi şi: Sute de mii de euro pentru o revistă şi presupuse dezbateri ale Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale 

16 ianuarie 2018. Guvernul, trecând peste un vot dat de Puterea Legislativă, a respins adoptarea de către Senat a acestui proiect de lege, făcându-şi probleme în legătură cu „protecţia socială” a „academicienilor” şi motivând că desfiinţarea ASSN – „o academie de ştiinţe”, „integrată în mediul academic actual”, cum a numit-o – ar crea un vid legislativ.

14 martie 2018. Cel trei comisii ale Camerei Deputaţilor au fost sesizate pentru dezbaterea acestui proiect legislativ şi pentru întocmirea unui raport comun. Expunerea de motive menţiona că abrogarea legii se impune întrucât „există ale structuri cu tradiţie, cum sunt Academia Tehnică Militară, Colegiul Naţional de Apărare şi structuri din cadrul SRI, care au excelat ca foruri de consacrare ştiinţifică şi care au acelaşi obiect de activitate”.

5 aprilie 2018 a fost termenul-limită de depunere al raportului comun al celor trei comisii. Nu a fost însă respectat, iar de atunci proiectul de lege privind desfiinţarea ASSN zace neatins.

Marcel Ciolacu: „Nu putem anticipa o dată la care acest proiect va fi votat”

În februarie 2019, l-am întrebat pe Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, care sunt motivele pentru care nu a fost supusă la vot, de aproape doi ani de zile, propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 56/2012, privind organizarea şi funcţionarea ASSN, votată în Senat în martie 2018 şi când va intra la vot. Fără explicaţii, Liviua Dragnea declara doar atât: „Nu putem anticipa data.”

Acum i-am adresat aceleaşi întrebări şi lui Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Acesta confirmă că proiectul nu a fost înscris pe Ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor, motivând că nu a fost finalizat raportul de celor trei comisii şi că nu poate anticipa o dată la care acest proiect va fi votat.

În Camera Deputaţilor, tergiversare pe termen nelimitat

Ce spun actualii preşedinţi ai celor trei comisii pe care i-am întrebat, de asemenea, care sunt motivele pentru care nu au finalizat nici acum raportul, deşi termenul-limită este depăşit cu doi ani şi care este termenul prevăzut pentru finalizarea acestui raport.

Comisia pentru Apărare, condusă în momentul de faţă de deputatul fost PSD, actual Pro România Ion Mocioalcă, spune că întârzierea este cauzată de „complexitatea proiectelor” aflate la comisie şi apoi aruncă, în mod artificial, responsabilitatea spre… Guvernul Orban: „Având în vedere faptul că după învestire (…) a fost solicitată suspendarea procedurilor de dezbatere şi adoptare a proiectelor de lege până la emiterea unor noi puncte de vedere pentru fiecare act normativ, iar până în prezent nu a fost transmis un nou punct de vedere al Guvernului, raportul comun nu poate fi finalizat de către comisiile sesizate de fond.” Ion Mocioalcă „uită” însă că redactarea raportului este tergiversată de aproape doi ani – timp în care s-au schimbat patru Guverne –, din vremea în care comisia era condusă de deputatul PSD Dorel Căprar, între timp inculpat într-un dosar al DNA privind şpăgile care ar fi fost încasate de Direcţia Regională de Drumuri Timişoara pentru filiala Arad a PSD, al cărei preşedinte este.

Comisia pentru Învăţământ, prezidată în prezent de Sorin Cîmpeanu (fost deputat ALDE, trecut recent la PNL), transmite că Biroul Comisiei, reunit în 4 februarie – după solicitarea de informaţii transmisă – a decis să solicite ASSN un raport de activitate de la înfiinţare până în prezent.

Pentru a justifica însă lipsa raportului comisiei – care trenează din perioada în care aceasta era condusă de deputatul PSD Camelia Gavrilă –, Sorin Cîmpeanu aduce în discuţie motive diferite faţă de cele invocate de preşedintele Comisiei pentru Apărare. Sorin Cîmpeanu spune că un motiv este refuzul Guvernului (Guvernul Tudose – n.r.) de a susţine această iniţiativă, apoi faptul că actualul Cabinet nu a transmis un punct de vedere, de asemenea, nici MApN, MAI şi SRI – în a căror coordonare ştiinţifică se află, de jure, ASSN; de facto, niciuna din cele trei instituţii nu-şi asumă o astfel de coordonare –, iar un alt motiv este că… Ministerul Educaţiei, Academia Română, Academia Oamenilor de Ştiinţă „academiile de ramură, instituţiile de învăţământ superior şi alte ministere” care colaborează cu ASSN „nu au prezentat obiecţii sau reclamaţii cu privire la acitivitatea Academiei”; asta, deşi, pentru a intra la vot această lege, nu era nevoie de niciun punct de vedere al colaboratorilor ASSN.

„Membrii Comisiilor sesizate în fond analizează încă proiectul de lege, activitatea ASSN şi oportunitatea existenţei în continuare a unei astfel de instituţii publice”, declară Sorin Cîmpeanu. Cât vor mai analiza? Pe termen nelimitat…

Preşedintele Comisiei Juridice, Nicuşor Halici (deputat PSD), admite că termenul de depunere a proiectului comun a fost 5 aprilie 2018. Acesta transmite că, dat fiind faptul că Guvernul (Guvernul Tudose – n.r.) nu a susţinut această iniţiativă legislativă şi că adoptarea acestei legi ar implica modificarea bugetului de stat, cele trei comisii au decis să solicite Guvernului „aflat în prezent în exerciţiu” informarea obligatorie, „urmând ca după primirea acestui punct de vedere iniţiativa legislativă să fie dezbătută de cele trei comisii în fond”. Ce „uită” şi Nicuşor Halici este termenul de aproape doi ani de când proiectul zace la comisie, din vremea de când aceasta era condusă de Florin Iordache, unul din artizanii controversatei OUG 13, şi apoi de Eugen Nicolicea. Nici Comisia Juridică sub conducerea lui Nicuşor Halici nu şi-a impus, însă, un termen-limită pentru a introduce la vot legea privind desfiinţarea ASSN…

Vechi şi noi cerberi ai ASSN

De la stânga la dreapta, Marcel Ciolacu, Ion Mocioalcă, Sorin Cîmpeanu, Nicuşor Halici
şi Mihai Tudose

Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor – fost vicepremier în Guvernul Tudose care s-a pronunţat împotriva desfiinţării ASSN – este absolvent de drept al Universitatea Ecologică, dar a trecut şi el pe la Colegiul Naţional de Apărare, în 2007-2008, urmând cursuri postuniversitare în Securitate şi buna guvernare, iar mai apoi, în 2010-2012, un masterat la SNSPA. Recent, după moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Orban, nominalizarea de premier este Remus Pricopie, rector al SNSPR şi preşedinte al ASSN.

Ion Mocioalcă, fost deputat PSD, trecut la Pro România, actual preşedinte al Comisiei pentru Apărare din Senat, este iniţiator al legii de înfiinţare a ASSN, Legea 56/2012, alături de Gabrile Oprea, Teodor Meleșcanu, Marian Săniuță, Eugen Bădălau, George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Nicolicea. Licenţiat în inginerie geologică şi geofizică, apoi doctor în economie, Ion Mocioalcă a trecut, nu e clar pentru ce studii, pe la Colegiul Naţional de Apărare al MApN, în 2007.

Sorin Cîmpeanu, deputat ALDE, trecut de puţin timp la PNL, actual preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor, este membru al ASSN, afiliere care apare însă doar în declaraţia sa de interese, nu şi în cea de avere pe 2018, deşi membrii ASSN primesc rente viagere lunare. Doctor în ştiinţe agronomice şi medicină veterinară, Sorin Cîmpeanu are studii postuniversitare în domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică, absolvite la Colegiul Naţional de Informaţii al Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, în 2013, şi, în 2016, în domeniul Securitate și bună guvernare, studii absolvite la Colegiul Naţional de Apărare al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” a MApN.

Mihai Tudose, afiliat la PSD, apoi trecut la Pro România şi reîntors, de puţin timp la PSD al cărui şef de campanie va fi anul acesta, a fost premier în perioada în care Guvernul a respins adoptarea de către Senat a proiectului de lege privind desfiinţarea ASSN; nota către Camera Deputaţilor a fost emisă în ultima zi a Cabinetului Tudose, 16 ianuarie 2018, când vicepremier a fost Marcel Ciolacu.

Mihai Tudose are un doctorat la Academia Naţională de Informaţii a SRI, coordonat de Constantin Onişor, teză în privinţa căreia în presă au fost aduse, încă din anul 2015, dovezi de plagiat. De atunci, două instituţii – cea care a emis titlul de doctor, adică Academia Naţională de Informaţii, şi cea care ar trebui să confirme/infirme instituţional plagiatul, CNATDCU, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a tergiversa un verdict oficial şi, eventual, retragerea titlului de doctor. În plus, teza de doctorat a lui Mihai Tudose nu este singura lucrare semnată de acesta asupra căreia planează suspiciuni de plagiat. Din cinci volume menţionate în CV-ul său – listă ce include şi teza de doctorat publicată – trei prezintă indicii clare de plagiat. Şi toate au legătură cu Academia Naţională de Informaţii a SRI. Unul dintre aceste volume este  apărut în 2013, anul în care Mihai Tudose a obţinut prin concurs, la Academia Naţională de Informaţii, gradul didactic de conferenţiar universitar; cum este singurul volum publicat în perioada dintre concursul pentru lector şi cel pentru conferenţiar, este posibil ca această carte să fi fost pe lista lucrărilor din dosarul de concurs, dar rectorul Academiei Naţionale de Informaţii, Adrian Ivan, ne-a comunicat că lista lucrărilor ştiinţifice din dosarul de concurs al lui Mihai Tudose nu reprezintă informaţii publice…

• Citiţi şi: Plagiat într-un volum de securitate al premierului Mihai Tudose

Şi ca un „detaliu”, comisia de concurs care i-a acordat gradul de conferenţiar a fost condusă de Gheorghe Toma, actual secretar general al ASSN, coordonator al câtorva teze de doctorat, la Academia Naţională de Informaţii, care s-au dovedit plagiate. Tot Gheorghe Toma este co-autor, cu Mihai Tudose al unui volum din 2009, de asemenea, plagiat.

• Citiţi şi: Academia Naţională de Informaţii şi CNATDCU, încremenite în faţa acuzelor de plagiat aduse lui Mihai Tudose

Nicuşor Halici, preşedintele Comisiei Juridice, nu a trecut prin cursuri ale instituţiilor SRI sau MApN, find licenţiat în Ştiinţe juridice la Universitatea „Titu Maiorescu”, unde şi-a obşinut şi diploma de master în Dreptul afacerilor.

Scurt istoric al ASSN

ASSN – definită ca „for naţional de consacrare ştiinţifică ce reuneşte personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională” – a fost înfiinţată prin Legea nr. 56/ 22 martie 2012, modificată în iunie 2015, având iniţial titulatura de Academia de Ştiinţe Militare, lege iniţiată de parlamentarii Marian Săniuţă, Eugen Bădălan, Ion Mocioalcă, George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea şi Teodor Meleşcanu.

• Citiţi şi: Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale face publice numele membrilor

Statutul ASM a fost adoptat la adunarea generală de constituire a ASM, care a avut loc în 5 iulie 2012 – scria www.semperfidelis.ro, citând publicaţia Observator militar. Tot atunci au fost alese, prin vot secret, persoanele cu funcţii de conducere. Primul preşedinte ales a fost generalul- locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, vicepreşedinte – chestorul de poliţie prof. univ. dr. Gheorghe Popa, iar secretar general – colonelul (r) prof. univ. dr. Gheorghe Boaru. Tot prin vot secret au fost aleşi preşedinţii, vicepreşedinţii, membrii şi secretarii ştiinţifici ai celor trei secţii ştiinţifice: Ştiinţe Militare, Informaţii şi Securitate Militară, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Funcţiile de preşedinţi ai acestor secţii ştiinţifice le-au revenit generalului de brigadă (r) prof. univ. dr. Viorel Buţă, generalului (r) prof. univ. dr. ing. Sergiu Medar şi comisarului-şef de poliţie prof. univ. dr. Ştefan Prună.

• Citiţi şi: Autori de opere „ştiinţifice” scrise în penitenciar, coordonaţi ştiinţific de la vârful Academiei de Poliţie. Unul dintre profesori este membru al ASSN

În 29 ianuarie 2015, preşedinte al ASM a fost ales fostul şef al SRI, George Maior. După plecarea acestuia din funcţia de director al SRI pe cea de ambasador al României în SUA, funcţia de preşedinte al ASM, transformată în ASSN, i-a revenit, din 27 august 2015, lui Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţională de Studii Politice şi Administrative şi fost ministru al Educaţiei. Alături de acesta, la conducerea ASSN se află, în momentul de faţă, Florin Moisescu, vicepreşedinte, şi Gheorghe Toma, secretar general.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.