Medici specialiști nefrologi din Timișoara au participat online la o masă rotundă pe tema „Legături primejdioase – Boala cronică de rinichi nu vine singură”. Aceştia atrag atenţia că stadiile incipiente ale bolii se succed fără ca pacientul să observe simptome şi că investigații uzuale efectuate pacienților cu risc ar putea preveni evoluția bolii către stadii mai grave.

Boala cronică de rinichi, explică specialiştii, este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau de accident vascular-cerebral. Aceasta afectează la nivel european o persoană din zece, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Chiar dacă numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.

De ce boală cronică de rinichi, nu despre boală renală cronică? „Pentru că mesajul conținut în acest nume ar trebui să fie înțeles de toată lumea, să fie înțeles și de pacientul cu pregătire minimă, de pacientul intelectual, de providerul de sănătate, de medicul de medicină internă sau de medicul specialist în diverse alte domenii”, explică prof. dr. Adalbert Schiller, vice-președinte al Societăţii Române de Nefrologie.

Diagnosticarea timpurie a bolii cronice de rinichi ar putea preveni evoluția către stadiile mai grave. Dar nu sunt foarte mulţi cei care şi-o depistează în stadii incipiente. „În România, dacă nu doare, nu-i boală. Acesta este motivul pentru care foarte rar mi se adresează bolnavii pentru investigarea bolii cronice de rinichi, care nu doare. De altfel, autorii anglo-saxoni i-au și dat numele «Silent Killer». Este ucigașul silențios pentru că impactul asupra mortalității cardiovasculare, a mortalității generale, este colosal de mare”, mai declară medicul Adalbert Schiller.

Acesta mai spune că, din momentul în care boala s-a declanșat, nu se vindecă. Aceasta amplifică apariția bolii cardiovasculare, iar în timp, pierderea de nefroni și efectul de pierdere de funcție a rinichiului amplifică riscul cardiovascular, astfel încât în faza de dializă ajung foarte puține persoane.

Dr. Mihai Iacob, medic primar medicină de familie, medic instructor formator medicină de familie și ecografie generală, crede că managementul bolii cronice de rinichi, ca și managementul bolilor cardiovasculare, trebuie făcut, așa cum arată cele mai noi ghiduri europene, de către echipe medicale multidisciplinare.

„Este o patologie care nu doare, de aceea rolul medicului de familie este primordial pentru că poate interveni în diagnosticul precoce, deci și în tratamentul precoce al acestui pacient. Este rolul medicului de familie de a face un screening pe grupuri-țintă, un screening pe anumite segmente populaționale. Acestea sunt: bolnavii cu boli cardiovasculare, pacienții cu diabet, cei cu hipertensiune, dar nu în ultimul rând pacienții cu alte boli renale. Identificăm astfel comorbidități și riscul genetic. Intervenția precoce poate încetini evoluția bolii cronice de rinichi și reduce riscul apariției complicațiilor cardio-vasculare”, mai spune dr. Mihai Iacob.

La rândul său, prof. dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog, vice-președinte al Societăţii  Române de Cardiologie, explică de ce pacienții ajung la cabinetul de cardiologie: „Atunci când pacienți au dureri determinate de angina pectorală sau de infarctul de miocard, faptul că au simptome majore – lipsa de aer, incapacitatea de a face efort – asta îi face să ajungă la noi, la cardiologi. Dar cea mai mare parte are un istoric lung de boală cronică de rinichi sau de diabet zaharat. Specialitățile noastre – nefrologia, diabetologia, cardiologia – văd prin fețe diferite aceeași problemă. Iar medicina de familie este prima redută de apărare a pacienților noștri, cea care încetinește acest proces, prin intervenția precoce pe mod de viață și factori de risc.”

Prof. dr. Adalbert Schiller declară că există analize specifice pentru diagnosticarea acestei boli: „Pentru determinarea albuminuriei este suficient pentru început un examen de urină, iar pentru estimarea funcției renale este nevoie de creatinină serică. Medicul de familie are în urmărire aproximativ 2000 de persoane și, dacă folosește aceste două analize la persoanele respective, poate să determine precoce prezența bolii.” Medicul de familie va propune aceste investigații celor care prezintă factori de risc, deci pacienților cu diabet zaharat și hipertensiune arterială.

Conferinţa pe tema „Legături primejdioase – Boala cronică de rinichi nu vine singură” face parte dintr-o serie de patru întâlniri online, în care specialiști nefrologi, diabetologi, cardiologi și de medicină de familie din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timișoara intră în dialog cu presa, pentru o corectă informare asupra bolii. Prima întâlnire a avut lor marți 23 noiembrie, având ca invitați medici specialiști din București. Urmează întâlniri cu aceeași temă – Boala Cronică de Rinichi, cu specialiști din Iasi, Cluj, Timișoara. Mesele Rotunde Zoom sunt organizate de EvolutionMedia și susținute de AstraZeneca.