Primăriei Timişoara i se cere instalarea de camere video pe fiecare stradă din zona Kuncz şi patrule permanente ale Poliţiei Locale. Solicitanţii sunt localnici disperaţi de infracţiunile în serie.

Apeluri disperate

Localnici din zona Kuncz, dar şi timişoreni din zona adiacentă perimetrului vizat fac sesizări la Primărie, reclamând climatul de teroare în care sunt forţaţi să trăiască din cauza infracţionalităţii din zonă. „De ce nu se duce o campanie care să aibă ca şi scop forţarea locuitorilor zonei Kuncz să respecte legea? Am apelat deja la Secţia 2 de Poliţie Timişoara şi avem angajamentul dânşilor că se ocupă intensiv de a rezolva cât se poate din problemele legate de infracţiuni. De altfel, unele rezultate se şi văd. Însă numai acţiunile Poliţiei Naţionale nu sunt nici pe departe suficiente. Este necesară o implicare intensivă a Primăriei Timişoara şi a Poliţiei Locale”, se arată într-o astfel de petiţie trimisă zilele trecute Primăriei.

Localnici, dar şi cei din zonele vecine reclamă „focuri pe terenurile libere, care au ca rezultat afumarea intensivă a cartierelor vecine”, gunoaie aruncate, care la vânturi puternice sunt împrăştiate în cartierele învecinate, „lăsarea cailor liberi zonele învecinate, urmând ca proprietarii să-i caute cu scopul de a verifica ce poate fi furat din zonă”, „terorizarea cartierelor vecine prin furturi, agresiuni verbale şi fizice”, muzica dată tare şi „câinii care sunt lăsaţi liberi în această zonă si niciodată hingherii nu vin să îi strângă.”

În această idee, localnicii solicită instalarea de camere video pe fiecare stradă din zona Kuncz şi patrule permanente ale Poliţiei Locale. „Este necesară o monitorizare activă a zonei respective (echipaje permanente de poliţie şi jandarmi, camere video), în special pe strada Zefirului, cu scopul de reacţiona la cea mai mica abatere a legii. În felul acesta locuitorii acestei zone ar înţelege că legea trebuie respectată. Această zona este o pepinieră de infractori pentru că ei nu se văd obligaţi să repecte legile”, se arată într-una din sesizările transmise Primăriei.

Deocamdată, Primăria Timişoara nu a dat asigurări clare în această direcţie, însă a promis că „Poliţia Locală are în lucru cele sesizate, pentru că şi noi ne dorim ca această zonă să sufere transformări în bine şi să fie mult mai sigură pentru cei care locuiesc aici, printr-un control mai riguros al autorităţilor competente. Proiectele europene sunt bune şi pentru investiţii în infrastructură, inclusiv camere de supraveghere, dar şi pentru educaţie”, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara.

„Timişoara s-a dezvoltat piramidal, ignorându-se zonele mărginaşe”

Problemele legate de zona Kuncz nu sunt, însă, uşor de rezolvat. Aici, persoane de etnie romă domiciliază în acelaşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot face acte de identitate definitive din cauza statutului caselor ridicate, multe, fără autorizaţie. Evidenţele oficiale arată că în Timişoara şi comunele aparţinătoare trăiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre oamenii fără identitate, care nu apar nici măcar în evidenţele maternităţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică. Nu este însă cazul familiilor nevoiaşe din zona Kuncz.

Conform evidenţei Primăriei, în această zonă 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de mun­că sau încasarea unor ajutoare sociale. Multe din familiile de aici nu au nici bani pentru asigurarea alimentelor zilnice, iar în cazul lor este o himeră deschiderea proceselor de stabilire şi recu­perare a identităţii. Iar aceşti oameni-fantomă se înmulţesc.

„Această discrepanţă foarte mare între centrul Timişoarei şi zonele mărginaşe este un rezultat al politicii de dezvoltare de tip piramidal. Trebuie să se înţeleagă că Timişoara nu este doar centrul. Este o concepţie eronată, care vine în contradicţiei şi cu istoricul local – Timişoara s-a format şi a evoluat ca o comunitate. Nu este normal ca toate investiţiile importante să se facă în centru, cu un dispreţ total faţă de comunităţile care alcătuiesc Timişoara”, este de părere arhitectul Radu Radoslav.