Sistemul de pontare “Big Brother” rezistă la Primăria Timişoara

Sistemul de pontare electronică pe bază de amprente, implementat în timpul administraţiei Ciuhandu, rezistă la Primărie. Asta, deşi instituţia a luat anul trecut o amendă pentru funcţionarea pe lângă lege a acestuia.

 

Pontajul viitorului

În ciuda amenzii de 18.000 de lei luate anul trecut de Primăria Timişoara, de la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Municipalitatea nu a renunţat la sistemul de pontare cu amprentare implementat în timpul administraţiei Ciuhandu, în anul 2009.

Sistemul funcţionează pe baza amprentei digitale, iar funcţionarii trebuie să apropie degetul de zona marcată.

În urma unui control făcut anul trecut, ANSPDCP a găsit mai multe nereguli printre care şi prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal, prevăzută de Legea nr. 677/2001, motivând că Primăria Timişoara nu a realizat informarea persoanelor vizate pentru prelucrările efectuate în scopul pontării electronice pe bază de amprente digitale.

Cei care se opun acestui sistem susţin că se simt ca la Poliţie, 60 de personae mandatând Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primărie să găsească soluţii pentru un sistem alternativ de pontare, motivând că “ţi se iau aceste date, amprente şi cine ştie pe unde pot să ajungă”.

Aproximativ 400 de oameni care lucrează la Primăria din Timişoara folosesc sistemul digital de pontare.

 

Controverse din 2009

Din 2009, când a fost instalat noul sistem, acesta a fost contestat de o parte din funcţionarii Primăriei şi de Sindicatul Funcţionarilor Publici din Municipalitatea timişoreană. Atunci a fost realizată şi o listă de semnături a celor care nu erau de acord cu noul sistem, menţionându-se că respectivii angajaţi nu sunt de acord cu memorarea amprentei digitale personale şi utilizarea acesteia prin mijloace automate pentru accesul în instituţie. „Nu ni s-a comunicat o dispoziţie scrisă a conducătorului instituţiei din care să rezulte obligaţia noastră de a pune la dispoziţie date cu caracter personal, deoarece amprenta digitală este considerată dată cu caracter personal”, spuneau reprezentanţii sindicatului.

În ciuda acestor poziţii adverse, sistemul a fost implementat, achiziţia fiind aprobată de Consiliul Local. Reprezentanţii Sindicatului Funcţionarilor Primăriei Timişoara spuneau însă că unul dintre argumentele cu care s-a reuşit trecerea achiziţiei acestui sistem prin Consiliul Local era fals.  Conform sindicaliştilor, mai mulţi reprezentanţi ai Primăriei au invocat în Consiliul Local că nu Timişoara este prima care implementează acest sistem, pontajul electronic fiind aplicat înainte şi la Primăria Cluj. Reprezentanţii sindicatului spun că, după ani de zile, au primit mai multe comunicări din partea Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Cluj, în care s-a precizat că abia în 2011 s-a încercat implementarea acelui sistem de către Municipalitatea clujeană. Şi pentru că nu a existat acordul tuturor angajaţilor, s-a renunţat la introducerea acestui sistem la Cluj.

Atunci când a fost introdus sistemul de pontaj electronic la Primăria Timişoara, au existat unele controverse şi legate de oportunitatea achiziţiei.

Conform informaţiilor vehiculate atunci, sistemul costase 57.000 de lei, adică peste 13.000 de euro. Acesta înlocuise vechiul sistem, pe bază de cartele, care fusese introdus în 1999. Printre motivele schimbării vechiului sistem s-a numărat şi suspiciunea că o cartelă se putea împrumuta unui coleg, care să o treacă prin sistemul de pontaj.

amprentare-primaria-timisoara-3Cheltuiala făcută de Primărie nu s-a oprit însă la achiziţia în sine. Ulterior, Municipalitatea a încheiat contracte de întreţinere şi dezvoltare a sistemului informatic de pontaj electronic, dar prin negociere fără anunţ de participare, motivând că “serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate”. Suma pentru care s-a bătut palma a fost de 28.612 lei pe un singur contract.

Print Friendly, PDF & Email