Ca unul dintre proiectele care au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse, reabilitarea malurilor canalului Bega nu se dezminte nici acum, când Primăria continuă să primească sesizări pe această temă. Una dintre ultimele petiții se referă la bezna totală de pe unele porțiuni ale proaspăt reabilitatului Canal Bega, în zone centrale ale Timișoarei.

Întuneric absolut

Primăria continuă să primească sesizări legate de reabilitarea malurilor canalului Bega, una dintre cele mai recente petiții de acest gen vizând iluminatul public care lipsește cu desăvârșire pe unele porțiuni ale malului, proaspăt refăcut: „Niciun felinar dintre cele recent montate de-a lungul Begăi, pe aleea de lângă strada A. Mocioni, nu funcționează pe porțiunea Piața Badea Cârțan – Podul Neptun. Pietoni sau bicicliști, orbecăim pe acolo. Este inadmisibil să se investească atât de mult ca apoi să nu fie funcționale! Solicităm repornirea iluminatului public pe această porțiune.”

Conducerea Municipalităţii a promis că va contacta antreprenorul, pentru a lua urgent măsuri. „Responsabilii din Primărie care au gestionat proiectul de reabilitare a malurilor Begăi au luat legătura cu firma care a executat lucrarea pentru remedierea neajunsurilor”, a precizat primarul Nicolae Robu.

Aceasta este doar una din probleme sesizate în privinţa implementării acestui proiect. „Dacă mă întrebați pe mine, eu nu aș fi făcut așa acele pontoane. Și aș fi lăsat vechile debarcadere de pe mal în forma în care erau. Am făcut niște observații la vremea la care începuse proiectul dar nu m-a luat nimeni în seamă. Pentru proiect s-au cerut de la Direcția de Ape niște date despre cote minime și maxime, când de fapt trebuia să se țină cont de etiaj – adică nivelul apei timp de 300 de zile pe an. Pontoanele sunt mici, relativ incomode. Nu mai spun că le-am zis conducătorilor de ambarcațiuni să nu se apropie la mai mult de doi metri de mal, pentru că am văzut cum s-au pus pietrele acelea de pe mal”, spune șeful Oficiului de Căpitănie Timișoara, Alexandru Bărboi.

Un proiect de amploare

Proiectul Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local din 28 septembrie 2010. Valoarea totală a proiectului este de peste 51,6 milioane de lei, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată fiind de 36,6 milioane de lei.

Potrivit Primăriei Timişoara, suprafaţa totală construită a lucrărilor de intervenţii a fost de 167.928 metri pătraţi, din care alei pietonale pe 22.979 de metri pătraţi. Proiectul prevedea piste de biciclete pe 19.080 metri pătraţi, staţii de închirieri biciclete, cu o capacitate totală de 140 biciclete, şase fântâni, platforme din lemn în consolă, 40 de gradene, terase belvedere şi punţi de acces, copertine, pergole, două rampe şi platforme pentru intervenţii de urgenţă, 422 de bănci, 498 de coşuri de gunoi, două mese de şah şi 70 de şezlonguri.

Multele vandalizări de pe malurile recent reabilitate ale Canalului Bega au determinat Primăria să aloce fonduri pentru un sistem de monitorizare şi supraveghere pe malul cursului de apă. Astfel, s-ar putea aloca în acest an 1,3 milioane de lei pentru monitorizarea video a Canalului Bega, iar camerele deja instalate au confirmat faptul că zona este una ţintă pentru vandalizări şi că au fost staţii de vaporetto care au fost transformate în adăposturi de noapte de către boschetari, după ce au demontat în prealabil neoanele, pentru a nu fi deranjaţi de lumină.