Vandalizări în serie, pe malul Begăi

Distrugerile pun sub semnul întrebării derularea proiectului european de reabilitare

Pe lângă greutăţile deja cunoscute, legate de piedicile birocratice care încă nu permit navigarea pe Bega, pentru transport în comun, derularea proiectelor de repunere în valoare a canalului se loveşte şi de vandalizările în serie.

 

Monitorizare video pe canal

Multele vandalizări de pe malurile recent reabilitate ale Canalului Bega au determinat Primăria să aloce fonduri pentru un sistem de monitorizare şi supraveghere pe malul cursului de apă. Astfel, s-ar putea aloca în acest an 1,3 milioane de lei pentru monitorizarea video a Canalului Bega, iar camerele deja instalate au confirmat faptul că zona este una ţintă pentru vandalizări şi că au fost staţii de vaporetto care au fost transformate în adăposturi de noapte de către boschetari, după ce au demontat în prealabil neoanele, pentru a nu fi deranjaţi de lumină.

„Ştiţi câte vandalizări au loc acolo şi ce pagube avem noi? Este un proiect realizat pe fonduri europene şi orice control care se efectuează acolo trebuie să găsească ce s-a făcut în bună stare, altfel există riscul de penalităţi, chiar de retragere a finanţării. Noi trebuie să supraveghem

malurile Begăi şi pentru a se asigura securitatea cetăţenilor care se plimbă, inclusiv seara, pentru a se termina cu vandalizările care au loc în acea zonă”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Amploarea fenomenului, care ar putea afecta inclusiv finanţarea proiectului în sine, a fost subliniată şi de viceprimarul Dan Diaconu: „În momentul de faţă, dacă mergem în acest ritm, cheltuielile pe care le vom avea cu vandalizările vor depăşi cu mult cheltuielile de monitorizare video. Până acum sunt 6 toalete ecologice, aproape jumătate din bănci vandalizate, inclusiv camere de supraveghere. Avem 18 kilometri de supraveghere. Pe o parte şi pe cealaltă a canalului.”

Investiţia în sistemul de monitorizare video i se pare oportună şi directorului Poliţiei Locale Timişoara, Dorel Cojan: „Există contracte în derulare, se ştie valoarea lucrărilor şi oportunitatea, dacă ar fi din 5 în 5 metri un poliţist, ar fi foarte eficient, dar este imposibil acest lucru. Există patrulă permanentă pe malul Begăi pe ambele părţi. Când patrula e în stânga, se fură din dreapta şi invers. Sunt investiţii de milioane. Proiectul este în pericol de a plăti penalităţi dacă nu reuşim să-l asigurăm în integritatea lui.”

 

Miza, un proiect de peste 10 milioane de euro

Proiectul Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local din 28 septembrie 2010. Valoarea totală a proiectului este de peste 51,6 milioane de lei, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată fiind de 36,6 milioane de lei.

Potrivit Primăriei, suprafaţa totală construită a lucrărilor de intervenţii a fost de 167.928 metri pătraţi, din care alei pietonale pe 22.979 de metri pătraţi. Proiectul prevedea piste de biciclete pe 19.080 metri pătraţi, staţii de închirieri biciclete, cu o capacitate totală de 140 biciclete, şase fântâni, platforme din lemn în consolă, 40 de gradene, terase belvedere şi punţi de acces, copertine, pergole, două rampe şi platforme pentru intervenţii de urgenţă, 422 de bănci, 498 de coşuri de gunoi, două mese de şah şi 70 de şezlonguri.

Scopul final a fost acela ca Bega să redevină o zonă atractivă, dar şi utilă, raportată la navigaţia în scop de transport în comun. „Este normal ca Bega să fie folosită pentru navigaţie, inclusiv pentru transport în comun. Până la urmă, există o tradiţie de sute de ani în acest sens pe plan local”, spune istoricul timişorean Vasile Dudaş.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro