Reabilitare începută cu stângul la malurile Begăi

Aleile mult prea înguste şi recolmatarea canalului sunt doar două dintre deficienţele remarcate în cazul noului proiect

Decolmatare Bega 2Primăria Timişoara se pare că, voit sau nu, continuă şirul amenajărilor de spaţii verzi cu cântec, ultimul proiect care ridică serioase semne de întrebare fiind reabilitarea malurilor canalului Bega. Mai mulţi consilieri locali spun că aleile trasate de noii constructori sunt mult prea înguste şi că proiectul, prin decaparea malurilor, anulează practic efectele îndelungatului şi costisitorului proiect de decolmatare a canalului Bega.

 

Primele evaluări nu ies pe plus

În urma sesizărilor făcute de mai mulţi consilieri locali, dar şi de cetăţeni care au observat cum se desfăşoară proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega, lucrurile nu ar fi chiar în parametri, primul lucru observat fiind aleile extrem de înguste amenajate în zonă. Primăria a verificat şi, în faţa evidenţei, a dat dreptate iniţiatorilor acestor sesizări. „Mi se pare greşit, sunt câteva greşeli de proiectare. Sunt prea înguste aleile pietonale. Timişorenii vor vrea o alee pietonală în sensul propriu al termenului, pe care poţi să te plimbi în linişte. Or, acum, aleea trasată la limită permite pentru doi oameni cu siluetă să meargă ţinându-se de mână. Nu e în regulă”, declară primarul Nicolae Robu. Un alt aspect verificat şi confirmat de Primărie este cel legat de o serie de fâşii de pământ între pista de biciclete şi trotuar „care n-au nicio noimă”. „Nu sunt peste tot, că în unele locuri sunt lipite, dar sunt soluţii, în orice caz. Nu vor rămâne aşa”, a mai declarat Nicolae Robu.

Nici unii consilierii locali, mai ales cei din Opoziţie, nu sunt mulţumiţi de ceea ce se vede până acum, din derularea acestui proiect. „Aleile au lăţimea de un metru, pe alocuri, mai puţin. Cum se va plimba pe malul apei o familie de mână cu un copil? Cum vor trece una pe lângă cealaltă două mame cu cărucioare? Sper ca modificarea aberaţiei din proiect să intervină cât mai repede”, spune consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu. Un alt consilier democrat-liberal, Simion Moşiu, afirmă că, potrivit standardului din România, orice alee pietonală trebuie să aibă minimum 1,20 metri, pentru a trece două persoane una pe lângă alta. „Pe aleile amenajate lângă Bega nu pot trece două persoane una pe lângă alta. Nici acest proiect nu pare a fi supravegheat, cum nu au fost supravegheate nici alte multe proiecte pe amenajare de spaţii verzi. Nu e nicio scuză că s-a greşit la proiectare. Dacă proiectul e eronat, e cu atât mai grav. Celebra Direcţie Tehnică a Primăriei ce face?”, întreabă Simion Moşiu.

Decolmatare în sens invers

Mai mult decât greşelile de proiectare, care oricum ar fi trebuit să fie depistate înainte de a se ajunge la faza de execuţie, pentru a nu complica procesul de implementare şi pentru a nu genera costuri suplimentare, actualele lucrări ar putea anula efectele complicatului şi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 şi terminat în 2010. „Mai gravă decât problema cu aleile este faptul că se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega. Or, dacă se continuă în acest fel, se anulează efectele operaţiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro”, mai spune Simion Moşiu. Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului.

Chiar oficialii Primăriei spuneau, în urmă cu patru ani că, în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. “Stratul de nămol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei şi chiar asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor. De asemenea, stratul de nămol, din cauza funcţionării defectuoase şi sub capacitate a Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenţi poluatori în componenţa nămolurilor din albia actuală a canalului Bega, iar contaminarea chimică se află în afara standardelor ecologice actuale europene”, preciza Municipalitatea timişoreană.

Lucrările de decolmatare au început în toamna anului 2008 şi ar fi trebuit să se finalizeze în noiembrie 2009, însă au suferit întârzieri din cauza unei contestaţii a licitaţiei făcută de o firmă care dorea să participe la proiect. Judecarea procesului, dar şi întârzierea unei tranşe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului până în iunie 2010.

Valoarea totală a investiţiei în operaţiunea de decolmatare a întregului canal, până la graniţa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din această sumă fiind alocată de către Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Or, la un asemenea nivel al investiţiei şi la modul greoi în care s-a derulat decolmatarea, reumplerea cu nămol a canalului ar însemna extrem de mulţi bani publici pierduţi.

Un proiect cu 2,5 milioane de lei – cheltuieli neprevăzute

Municipalitatea timişoreană a achiziţionat anul trecut lucrările de reabilitare a zonei canalului Bega, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, anunţat de mai multă vreme. În cadrul acestuia vor fi executate lucrări de construcţii civile, amenajare peisagistică, modernizare a mobilierului urban, reţele electrice, iluminat public, reţele de telefonie, reţele de gaze naturale, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, lucrări hidrotehnice şi lucrări de drumuri pe o lungime de 10,6 kilometri de-a lungul malurilor de nord şi de sud ale canalului Bega.  

Proiectul a fost adjudecat cu suma de 25 de milioane de lei, dar valoarea totală estimată a acestor lucrări a fost calculată de Primărie la 33,4 milioane de lei fără TVA. Din aceşti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimată pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a zonei – construcţii şi instalaţii pentru investiţia de bază, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocată „contravalorii lucrărilor diverse şi neprevăzute” –  o sumă mare, raportată la proiect, şi la faptul că acest gen de alocări de sume pentru lucrări neprevăzute a generat nu o dată controverse în Consiliul Local.

Această alocare a sumei de 2,5 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute a făcut şi obiectul unei interpelări parlamentare a deputatului P.D.-L. Cornel Sămărtinean, interpelare înaintată Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura şi Investiţii Străine. „Consider că a devenit o practică în a se abuza de acest element la multe proiecte de investiţii, în condiţiile în care sumele alocate pentru cheltuielile aşa-zisele cheltuieli neprevăzute ar putea fi direcţionate către alte proiecte de investiţii urgente pentru municipiul Timişoara”, spunea deputatul democrat-liberal. Având în vedere cele prezentate, acesta îi solicita ministrului să-i comunice punctul de vedere referitor la justificarea sumei alocate, în special a celei pentru cheltuieli neprevăzute, „cu atât mai mult cu cât se desfăşoară lucrări de reabilitare a canalului propriu zis şi de către Administraţia Bazinală a Apelor”.

Ministrul Dan Şova „rezolva” rapid problema, susţinând că aspectele sesizate nu intră în sfera de competenţă a Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura şi Investiţii Străine. La acel moment, prin intermediul unor consilieri locali P.N.L. Cornel Sămărtinean era apostrofat în legătură cu interpelarea înaintată, legată de acest proiect.

Acum este, însă, rândul conducerii Primăriei să constate că lucrurile nu stau tocmai bine, în ceea ce priveşte derularea acestui proiect. Întrebările legate de alocarea unei sume mari pentru cheltuieli neprevăzute pentru acest proiect nu erau nejustificate, în contextul în care problema „banilor pentru orice eventualitate” este una veche la Primărie.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevăzute în execuţia unui proiect de lucrări publice de către Municipalitate este cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adică aproape două milioane de euro, bani luaţi din bugetul local. Bugetul de investiţii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrări suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocată execuţiei proiec­tului a trebuit majorată cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost nece­sa­ră în primul rând din cauza unei revela­ţii tardive, legate de faptul că parcul era traversat de două linii electrice aeriene a căror prezenţă ar constitui un pericol pentru activită­ţile din parc deoarece în parc s-au am­plasat jocuri cu o înălţime mai mare de opt metri. Totodată, s-a constatat, tot tardiv, că liniile aeriene existente sunt neizolate, existând riscul unor acci­dente. De asemenea, în cursul îndepli­nirii contractului, s-a constatat pe par­curs apariţia unor situaţii diferite faţă de cele existente în caietul de sarcini şi în proiectul tehnic. S-a ajuns la concluzia că e nevoie de reconfigura­rea aleilor, devierea cablurilor electri­ce pe lângă arbori, suplimentarea con­ductelor de apă şi canal, ca şi a cablului de ilumi­nat, cu 196 de metri. Însă şi acum o serie de consilieri locali sunt de părere că, în acest caz „s-a ajuns să se supli­menteze bugetul lucrării cu sute de mii de euro pentru două cabluri”.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro