Printre marile realizări ale fostei administraţii judeţene, anunţate în campanie şi la început de mandat, dar neconcretizate se numără şi Parcul de Energie Alternativă pe care Consiliul Judeţean Timiş intenţiona să-l realizeze în zona Covaci. Deşi mulţi consilieri susţin că sunt şanse minime ca respectivul proiect să se realizeze, în ultima variantă de buget proiectul are alocată o sumă deloc mică pentru refacerea documentaţiei.

Documentaţie nouă pentru un proiect vechi

Terenul cu bălării şi ambrozie deţinut de Consiliul Judeţean Timiş la Covaci pare să continue să înghită în continuare bani, pe baza proiectelor mai mult sau mai puţin fantasmagorice legate de întrebuinţarea sa.

După ce s-au cheltuit fonduri pentru documentaţia preliminară amplasării aici a Deponeului Ecologic construit ulterior la Ghizela, în urmă cu câţiva ani s-a venit cu ideea amenajării aici a unui Parc de Energie Alternativă. După ce s-au realizat documentaţii preliminare şi pentru acest proiect, anul trecut CJ Timiş părea să renunţe la proiect, anunţând amenajarea aici a unui „mega-poligon de desfacere de legume şi fructe, unic în Europa de Est”.

Anul acesta se pare că s-a renunţat şi la acest proiect, după ce s-a anunţat că nu se găseşte finanţare europeană şi că o parte din concept ar veni în contradicţie cu prevederile europene legate de ajutorul de stat. Iar acum se pare că se revine din nou la ideea de parc de energii alternative, pentru că altfel nu se explică prezenţa în ultima variantă de buget anual, propusă pentru aprobarea CJ Timiş la următoarea şedinţă de plen a sumei de 182.000 de lei pentru „Parc Tehnologic pentru Energiei Alternativă, actualizare şi readaptare proiect.”

Acest parc de energii alternative se înscrie pe linia proiectelor pentru care se plătesc succesiv documentaţii scumpe, pentru că se fac studii de fezabilitate şi alte documentaţii care expiră, în lipsa banilor necesari pentru demararea proiectului propriu-zis.

O şansă ratată

Construcţia unui parc tehnologic pentru energii alternative se află de mult timp pe lista proiectelor CJ Timiş, estimându-se pentru acesta un cost de aproximativ 50 de milioane lei, din care 20 de milioane lei reprezentau fonduri europene nerambursabile.

S-au acordat succesiv fonduri pentru reactualizarea proiectului tehnic aferent acestei investiţii, întrucât au fost operate schimbări legislative multiple în domeniul energiei verzi. Noul parc se promitea că va fi construit pe o suprafaţă de 14 hectare şi că va fi finalizat până la sfârşitul anului 2015.

Zona urma să fie dotată cu utilităţi, infrastructură de comunicaţii, drumuri interioare de circulaţie şi acces în parc, spaţii verzi şi parcele oferite spre închiriere.

CJ Timiş avea deja un partener extrem de interesat de un parteneriat pentru dezvoltarea investiţiei de la Covaci – Transelectrica – Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice, care şi-a manifestat interesul de a susţine CJ Timiş în realizarea parcului fotovoltaic.

În acest parteneriat, administraţia judeţeană îşi asumase obligaţia de a face un studiu de prefezabilitate care să permită declanşarea procedurii legale de constituire a parteneriatului public-privat, dar şi să inventarieze potenţialii consumatori publici din judeţ care să fie alimentaţi din energia produsă de parcul fotovoltaic în condiţii mai avantajoase decât de la reţeaua electrică normală. Astfel, pentru prima dată în Timişoara ar fi existat, în prima fază pentru instituţii, posibilitatea de a plăti mai puţin pentru curentul electric consumat. „Zona Timişoarei are potenţial pentru proiecte centrate pe energia solară, respectiv cu panouri fotovoltaice, datorită faptului că există un grad mare de însorire pe tot parcursul anului, în comparaţie cu alte zone. Energia solară este o variantă mult mai fiabilă pe plan local, faţă de cea eoliană, ţinând cont de faptul că nu există vânt care să bată regulat”, spune profesorul timişorean Alexandru Stoian, creatorul mai multor invenţii patentate bazate pe energii alternative.