Celebrul credit luat de către Consiliul Judeţean Timiş pentru investiţii revine în actualitate, pe măsura ce lista de obiective finanţate se modifică din nou. Conform unor consilieri judeţeni, investiţiile anunţate iniţial s-au modifcat substanţial, dispărând proiectele mari, care sunt înlocuite de  reabilitări de drumuri „la margine de judeţ, unde nu se pot face verificări”. Chiar şi puţinele proiecte europene la care ar fi trebuit să se realizeze cofinanţare prin credit – cum e sistemul integrat de gestionare al deşeurilor (ce cuprinde şi investiţia în deponeul de la Ghizela) sau reabilitarea Muzeului Banatului – sunt într-un stadiu incert.

O nouă modificare, la început de an

Pentru şedinţa de plen din ianuarie a Consiliului Judeţean Timiş a fost programată o nouă modificare a listei de obiective ce urmează să fie finanţate din deja faimosul credit de 200 de milioane de lei luat anul trecut. Este deja a patra modificare de acest gen de la începutul anului trecut, când au fost contractaţi banii respectivi, deşi se susţinea iniţial că sunt luaţi pentru o listă de obiective clare.

Conform declaraţiilor unor consilieri judeţeni, care s-au opus contractării acestui credit, administraţia judeţeană vede în acest credit singura şansă de a realiza câteva investiţii în judeţ, deşi aceste lucrări programate cu banii luaţi cu împrumut ar fi trebuit realizate cu banii primiţi de la Guvern.

„Am făcut recent o analiză a acestui credit şi am constatat că majoritatea investiţiilor cât de cât importante din lista propusă iniţial au dispărut. Au dispărut şi cofinanţările pe proiecte europene, deşi se susţinea iniţial că în special pentru asta se iau acei bani. Anul trecut s-au consumat 53 de milioane din credit şi nu s-a făcut mare lucru. Consiliul Judeţean va fi predat viitoarei conduceri cu datorii foarte mari, fără să se facă investiţii substanţiale”, estimează consilierul judeţean PDL Marius Martinescu. În opinia sa, pe lista de cofinanţări din banii luaţi cu împrumut este nejustificată şi includerea unor proiecte aflate într-un stadiu final sau terminal, cum este cel de reabilitare a Muzeului Banatului. Şi aceasta pentru că, deşi la Muzeul Banatului urma să demareze un nou proiect de reabilitare, din fonduri europene, pe lângă cel finanţat din fondurile CJ Timiş, acesta nu se va mai concretiza, deoarece administraţia judeţeană a renunţat la el. Conducerea CJ Timiş spunea că, din cauza proiectului prost pregătit, nu s-a prelungit durata de realizare a lui, urmând ca proiectul să fie refăcut pentru exerciţiul financiar 2015 – 2020 .

Proiectul pierdut, la care ar fi trebuit să se acceseze fonduri prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, avea o valoare totală de 52,5 milioane de lei, din care contribuţia CJ Timiş era de 18,8 milioane de lei şi prevedea transformarea Muzeului Banatului în castel. „Proiectul legat de reabilitarea Muzeului Banatului a mai fost pus doar onorific pe lista de lista de proiecte ce se presupune că sunt cofinanţate din acei bani luaţi cu împrumut de către Consiliul Judeţean”, spune Marius Martinescu. Întrebându-se apoi: „Cine ştie ce se va face până la urmă cu acei bani?”

Consilierul judeţean mai spune că, deşi s-au tot dat asigurări că se iau aceşti bani cu dobândă, pentru marile proiecte al judeţului, de fapt banii se cheltuie cu precădere pentru reabilitări de drumuri, la margine de judeţ, unde nu se pot face controale eficiente. „Pe acest gen de lucrări banii nu pot fi verificaţi. Tocmai de aceea am solicitat toate recepţiile de lucrări de reabilitare de drumuri, ca să ne lămurim unde se duc, de fapt, banii. De asemenea, este ruşinos să se ia bani cu împrumut pentru finalizarea podului de la Albina, când investiţia asta apare de nu ştiu câţi ani pe bugetele de investiţii ale CJ Timiş şi nu se mai termină. Văd că şi în 2015 se alocă sume consistente pentru acelaşi obiectiv, care începe să fie un fel de legendă a cheltuirii banului public”.

Bani pentru deşeuri

La fel de surprinzător este că, printre proiectele al căror buget se modifică prin noua reconfigurare a listei de investiţii, se numără şi celebrul proiect „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş – Depozit deşeuri, staţii de transfer, centre de colectare şi sortare, închidere depozite existente”. Acesta cuprinde şi deponeul de la Ghizela şi care acum are prevăzută o sumă suplimentară de 14,45 de milioane de lei faţă de cea aprobată iniţial, probabil ca şi cofinanţare, de 30 de milioane de lei, ceea ce duce la un deviz total de 44,45 milioane de lei. Rămâne de lămurit dacă această suplimentare are vreo legătură cu unele probleme remarcate anul trecut de Curtea de Conturi, într-un raport de audit numit “Aplicarea prevederilor legislaţiei comunitare sau naţionale în domeniul achiziţiilor publice”, derulat în cazul unor proiecte de amploare cu finanţare europeană, în care „vedetă” este investiţia aferentă deponeului de la Ghizela. În acel raport se precizează că verificările realizate au evidenţiat că autoritatea contractantă nu a respectat toate regulile de publicitate (transparenţă) modificând două elemente ale anunţului de participare, fără publicarea unei erate. Potrivit aceluiaşi document, autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legale referitoare la condiţiile ce trebuiau îndeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului-limită pentru depunerea ofertelor. În consecinţă, s-a propus aplicarea unei corecţii financiare de 10% din valoarea contractului, reprezentând 1,5 milioane de euro.

„Oricum, nu s-au dat explicaţii prea multe legate de suplimentarea sumelor alocate acestui proiect, atâte vreme cât se anunţa anul trecut licitarea ultimei părţi, legate de transport. Vom solicita informaţii suplimentare legate de sumele alocate suplimentar”, menţionează Marius Martinescu.

Un împrumut controversat

Consilierii care s-au opus contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către CJ Timiş, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare ajunge 26% şi se întreabă ce va face CJ Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare.

În replică, conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.   

Din  2013 conducerea CJ Timiş a făcut demersuri susţinute pentru contractarea acestui credit de 200 de milioane de lei, necesar, susţin oficialii administraţiei judeţene, pentru finanţarea câtorva zeci de proiecte prioritare pentru judeţ, lucru care arată că s-a renunţat la speranţa de a mai primi bani de la Guvern pentru acestea.

Pentru că lista nu era foarte clară, şi o parte din proiecte nu avea documentaţie pregătită, iniţial consilierii judeţeni au aprobat contractarea a doar 165 de milioane de lei. Ulterior, consecvent ideii sale de a obţine o finanţare de 200 de milioane de lei, CJ Timiş a mai organizat o şedinţă extraordinară, care prevedea, printre altele, aprobarea “restului” de credit, de 35 de milioane de lei. Lucru care s-a şi întâmplat.

Considerând că nu e normal ca administraţia judeţeană să se îndatoreze aproape de plafonul maxim pentru o listă de proiecte care nici măcar nu e clară, şi că trebuie luate mai multe măsuri pentru a se creşte gradul de siguranţă şi transparenţă al acestei creditării, consilierii judeţeni PDL au propus de-a lungul timpului amendamente menite să reglementeze această creditare. Rând pe rând, însă, acestea au fost respinse de majoritatea USL, deşi scopul lor era să asigure că nu se va ajunge în situaţii de incapacitate de plată, că nu se vor plăti amenzi aberante şi că, efectiv, CJ Timiş are nevoie de aceşti bani.

Astfel, un amendament care prevedea că se aprobă contractarea finanţării rambursabile pentru proiectele deja aprobate, pentru a se asigura cofinanţarea, a fost respins, nu se ştie din ce motive. Comisia pentru cooperare internă şi externă a CJ Timiş a făcut şi ea un amendament, care stipula că o parte din proiectele care se doresc a fi finanţate din acest credit au doar nota de fundamentare nu au toate proiecţie în realitate şi nu se ştie dacă, în aceste condiţii, vor fi agreate de partenerii externi, care ar trebui să le asigure grosul finanţării. Şi acest amendament a fost respins. Aceeaşi Comisie a mai propus să nu se ia toţi banii, mergându-se doar pe ideea unei linii de credit la dispoziţia ordonatorului, linie care să fie deblocată doar pe proiecte concrete, pe baza de hotărâri ale CJ Timiş. Nici acest amendament nu a fost aprobat.