Insistenţa cu care conducerea Consiliului Judeţean Timiş a ţinut să contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul acestui an, pentru a finanţa o serie de obiective de investiţii considerate prioritare, i-a determinat pe unii consilieri judeţeni care se opuneau ideii împrumutului să urmărească atenţi felul în care sunt folosiţi aceşti bani. Analizând oportunitatea şi destinaţia fondurilor împrumutate, au ajuns la concluzia că lista de investiţii care iniţial era prezentată ca bătută în cuie s-a tot schimbat şi că o parte din bani au fost folosiţi pentru cârpeli de drumuri judeţene, nicidecum pentru marile obiective de investiţii promise.

Analize la rece

La o recentă întrunire a plenului Consiliului Judeţean Timiş s-a ajuns şi la o analiză a felului în care administraţia judeţeană a utilizat o parte din banii contractaţi prin credit, la începutul anului, în pofida opoziţiei unor consilieri judeţeni. Concluziile trase de unii aleşi din Opoziţie nu au fost optimiste. După o nouă propunere de modificare a listei de investiţii propusă iniţial, care se dorea a fi realizată cu banii împrumutaţi, o parte din consilierii judeţeni au constatat că „în anul 2014 este posibil să consumăm maximum 100 de milioane de lei din credit, din care obligatoriu 60 de milioane de lei sunt pentru proiecte ce beneficiază de fonduri europene nerambursabile”. Aceştia apreciază că, în momentul de faţă, „toate tragerile la data de 25 noiembrie 2014 înseamnă consumarea doar a 44,6% din cei 100 de milioane. Pentru acele proiecte cu finanţare europeană nu s-au consumat din tragerile de până acum decât doar 12, 5 milioane”.

Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu atrăgea atenţia asupra unor obiective puse pe listă doar cu titlu onorific: „Centrul Multifuncţional pentru susţinerea afacerilor era un proiect despre care ştiam că va cădea încă de la prima Anexă. Acest lucru l-am aflat de la specialiştii dumneavoastră din executiv. V-aţi ambiţionat atunci să nu-l scoatem de pe anexă”.

Reproşul principal adus în acest context conducerii CJ Timiş este că, deşi s-a venit cu promisiunea realizării unor investiţii majore, importante pentru judeţ, cu banii împrumutaţi, o bună parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitări de drumuri judeţene, care trebuiau să se facă cu bani alocaţi de Guvern, prin buget, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiş va plăti dobânzi ani buni şi care restrâng destul de mult capacitatea de îndatorare a administraţiei judeţene. „Atunci când aţi susţinut necesitatea acestui împrumut, aţi invocat marile proiecte care nu le putem realiza şi cu preponderenţă cele cu finanţare europeană, iar acum ajungem să aprobăm o anexă în care reuşim să cârpim nişte lucruri pentru că reabilitare de drumuri nu înseamnă investiţii. Reabilitare de drumuri nu înseamnă să cârpim nişte drumuri, ci să le dăm un aspect normal pe care oamenii să poată circula în siguranţă. Am ajuns să cheltuim banii din acest împrumut pentru cinci poziţii din anexă care de fapt sunt reabilitări şi nu sunt lucrări de investiţii. Faptul că sunt de valoare mare nu contează pentru că nu valoarea dictează ce fel de categorie este lucrarea”, s-a precizat în plen.

Astfel, conform estimărilor realizate chiar de către CJ Timiş, până la sfârşitul lunii trecute, s-au cheltuit din banii împrumutaţi 35 de milioane de lei pe fondurile de drumuri şi încă cinci milioane de lei care urmează să fie acordate pentru DJ Ohaba Forgaci – Racoviţa.

Marius Martinescu mai acuză că lista de obiective propusă iniţial, atunci când s-a venit cu iniţiativa contractării acestui credit, s-a schimbat foarte mult. „Am remarcat că sunt trei – patru obiective pe această listă care se referă doar la reabilitări de drumuri judeţene. Or, reabilitare nu înseamnă obligatoriu refacerea infrastructurii rutiere, aşa cum ar fi normal, ci şi umplerea câtorva sute de gropi”, mai spune Marius Martinescu.

În replică, preşedintele CJ Timiş, Titu Boijin a precizat că nu se chinuie să cheltuiască banii din împrumut doar de dragul de a raporta că a făcut cheltuieli: „Proiectele care au fost anul acesta, şi pe care pentru unele dintre ele suntem obligaţi să le ducem mai departe, iar altele nu, aşa cum este exemplu fostului Comisariat, Centrul Multifuncţional pe care le-am exclus de pe listă. Acest lucru înseamnă că împreună trebuie să dirijăm banii către proiectele pe care dorim să le realizăm. Nu avem

nici un motiv să cheltuim banii doar de dragul de a raporta sumele respective.”

Un împrumut controversat

După demersuri îndelungate, începute anul trecut, şi scandaluri care au marcat ultimele şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea unui împrumut pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.

După ce aleşii judeţeni care se opun creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu prea ştie ce va face cu aceşti bani, conducerea administraţiei judeţene a publicat la începutul anului o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost „estimativă”.  Printre aceste proiecte enumerate  se numără restaurarea şi repunerea în funcţiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Inclusiv luna trecută CJ Timiş a schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC. Motivaţia? “În situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis încetarea contractului de finanţare şi începerea identificării altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara. Suma de 32 de milioane de lei alocată iniţial pentru acest obiectiv urmează a fi utilizată pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeţean, deşi se promitea iniţial că această investiţie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul că în Timiş nu mai există speranţe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indică şi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeţene, care de obicei se făcea cu sume alocate special, prin ordonanţă sau hotărâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiş s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ  592D Ohaba Forgaci – Racoviţa.

Consilierii se tem de un grad de îndatorare prea mare din partea CJ Timiş

Consilierii PDL, care se opun contractării împrumutului, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia. Aceştia estimează că gradul de îndatorare va fi de 25 – 26% şi se întreabă ce va face CJ Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare. În momentul de faţă, gradul de îndatorare al administraţiei este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de în­datorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

În ciuda acestor critici, CJ Timiş pare să fi rămas constant în decizia de a contracta creditul. Singura modifi­care făcută în urma interpelărilor în serie ale consilierilor judeţeni pare să fi luat forma unei hotărâri prin care se modifică doar perioada de rambursare, care e mărită de la 12 la 14 ani, probabil ca să se scadă, artificial, gradul de îndatorare, pe ani, al administraţiei judeţene.

Acum un an, con­siderând că nu e normal ca adminis­tra­ţia judeţeană să se îndatoreze a­proa­pe de plafonul maxim pentru o listă de proiecte care nici măcar nu e clară, şi că trebuie luate mai multe mă­suri pentru a se creşte gradul de sigu­ranţă şi transparenţă al acestei credi­tării, consilierii judeţeni PDL au pro­pus amendamente menite să regle­men­teze această creditare. Rând pe rând, însă, acestea au fost respinse de ma­joritatea USL, deşi scopul lor era să asigure că nu se va ajunge în situaţii de incapacitate de plată, că nu se vor plăti amenzi aberante şi că, efectiv, CJ Timiş are nevoie de aceşti bani.