Zeci de sârbi din Timişoara au participat, sâmbătă seara, în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe, din Piaţa Unirii, la ceremonialul aprinderii trunchiului de stejar, tradiţie numită „Badnjak”, care are loc în Ajunul Crăciunului pe rit vechi.

Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit de către aproximativ 4.000 de sârbi care locuiesc în Timişoara, iar sâmbătă seara, în Ajunul Crăciunului, zeci de oameni s-au adunat în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe, din Piaţa Unirii, pentru a participa la primul dintre obiceiurile de sărbători, respectiv ceremonialul aprinderii trunchiului de stejar, simbol al unui început de an cu noroc şi sănătate, anunță Mediafax.

“Badnjak-ul este o particularitate a ortodoxiei sârbe şi reprezintă focul la care s-au adunat păstorii în noaptea sfântă a naşterii Domnului, iar poporul sârb, un popor iubitor de Dumnezeu, păstrează acest obicei şi în noaptea de Ajun se adună în jurul focului şi cântă colinde, se roagă la Dumnezeu. Avem şi o masă specifică legată de noaptea de Ajun, se mănâncă pe jos, se pregătesc preparate specifice postului, care au o însemnătate pentru bunăstare, pentru fericire, pentru sănătate”, declară vicarul Episcopiei Sârbe din Timişoara, Marko Marinkov.

“Se mai păstrează tradiţiile de Crăciunul sârbesc. Noi sărbătorim şi Crăciunul românesc şi pe cel sârbesc. Stejarul se arde pentru alungarea spiritelor rele din anul trecut. Îndemn tineretul să ţină de tradiţii”, spune Mariţa Stancovici, o sârboaică din Timişoara.

După “Badnjak”, credincioşii sârbi au participat la slujba de vecernie, iar la plecare au primit legături din crenguţe de stejar, care semnifică puterea cu care este întâmpinat Anul Nou, şi paie – simbol al locului în care s-a născut Iisus Hristos.

În zilele de Crăciun, mai ales sârbii care locuiesc la sate aruncă în casă cu paie, pe care le mătură după trei zile. De asemenea, în Ajun se aruncă cu nuci şi cu bomboane în cele patru colţuri ale casei, iar în prima zi de Crăciun, în cel care intră primul în casă se aruncă cu grâu şi cu bani.