Un buget propriu de aproximativ 400 de milioane de lei, un credit de 200 de milioane de lei, pe care Consiliul Judeţean Timiş îl apreciază ca fiind “impetuos necesar”, și zero lei de la bugetul de stat. Acestea sunt reperele principale ale bugetului județului Timiș pentru anul 2014. Înarmat cu mapa proiectelor, Titu Bojin anunță că va participa, la Craiova, la o reuniune a oficialilor din Guvern cu reprezentanţii judeţelor din zona de vest şi de sud a ţării, la care va pleda în favoarea intereselor financiare ale Timișului.         

Un împrumut “impetuos necesar”

După ce a fost depășită etapa de final de an, în care autoritățile locale și județene au dat la unison asigurări că vor fi identificate surse de finanțare alternative pentru proiectele majore ale orașului și ale județului și după ce președintele C.J. Timiş, Titu Bojin, afirma că Timișul nu este un județ care să stea cu mâna întinsă și că este oricum deprins să dea bani altora, și nu să primească, începutul de an stă sub semnul reluării discuțiilor pe marginea contractării îndelung discutatului credit de 200 de milioane de lei.

Așa se face că, la prima ședință de plen a C.J. Timiș din 2014, s-a vorbit și despre maniera în care ar trebui prioritizate cât mai eficient proiectele județului. Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a fost cel referitor la aprobarea completării anexei la hotărârea C.J. Timiş nr. 178/2013, privind aprobarea contractării finanţării rambursabile în valoare de până la 200 de milioane de lei. Proiectul le impune însă autorităților județene inclusiv obligativitatea de a specifica, defalcat pentru fiecare proiect în parte, suma care îi revine acestuia din valoarea totală a creditului pe care C.J. Timiş a anunțat deja că intenționează să îl contracteze. Liderul  C.J. Timiş afirmă că proiectul a primit avizul favorabil din partea a cinci dintre cele şase comisii, singura obiecţie venind din partea Comisiei pentru Relaţii şi Cooperare Internă şi Externă, care a solicitat ca, în eventualitatea în care împrumutul va fi aprobat, atunci banii primiţi să fie utilizaţi exclusiv pentru asigurarea cofinanţării proiectelor deja aprobate.

Preşedintele acestei comisii, consilierul P.D.L. Alain Rus, a precizat că, dat fiind nivelul de îndatorare pe care contractarea creditului dorit îl presupune, ar fi fost recomandată consultarea cetăţenilor cu privire la oportunitatea angajării acestui împrumut. În plus, mai spune Alain Rus, dat fiind faptul că o parte dintre proiectele judeţului au ca termen de finalizare luna iulie a anului 2015, cofinanţarea celor plasate în fruntea listei priorităților ar trebui realizată cât mai repede.

Aceasta este raţiunea pentru care ordinea priorităţilor proiectelor considerate de importanţă majoră ar trebui regândită, prin renunţarea, potrivit opiniei exprimate de către o parte din consilierii județeni, la plasarea într-o poziţie privilegiată a proiectului referitor la realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional şi introducerea pe listă, ca prioritate majoră, a proiectului îndelung discutat al Centurii Sud. Care ar putea fi realizată chiar și în cadrul unui parteneriat între C.J. Timiș şi Ministerul Transporturilor.

Titu Bojin spune, însă, că nu e posibilă o reordonare din mers a priorităţilor judeţului, întrucât Timişul are proiecte depuse spre finanţare atât din fonduri U.E., cât şi la mai multe ministere, printre care Ministerul Dezvoltării, Ministerul Marilor Proiecte şi Ministerul Fondurilor Europene. “Deciziile acestea nu sunt decizii unilaterale ale noastre. Nu se pot lua înapoi documentele de la ministere. Proiectele care vor fi bugetate sunt cele deja aprobate, adică proiecte care sunt certe. Creditul pe care îl vom contracta, dacă el va fi aprobat (pentru că analiza aprobării creditului pe care l-am solicitat urmează să se facă în această lună, abia atunci vom şti dacă vom obţine acest credit sau nu), îl vom folosi pentru proiectele de infrastructură ale judeţului.(…) Mai trebuie să primim înapoi de la U.E. rambursările pentru proiectele aflate aproape de finalizare, pentru că acum plata se face la facturare”, declară Titu Bojin.

Președintele C.J. Timiş mai spune că, în baza unei recente hotărâri de guvern, din decembrie 2013, autorităţilor nu le pot fi alocate sume mai mari de 100 de milioane de lei pe an, așa încât, chiar şi în eventualitatea în care creditul dorit va fi aprobat, suma obţinută aferentă anului în curs nu poate fi mai mare de 100 de milioane de lei.

Creditul dorit de C.J. Timiş, cheltuit în avans

Pe lista proiectelor de investiţii ale judeţului pentru anul 2014 figurează, în ordine, următoarele proiecte, aflate deja în faza de derulare:  restaurarea şi refuncţionalizarea Castelului Huniade al Muzeului Banatului, realizarea Parcului Tehnologic pentru Energie Alternativă, a Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara, a sistemului integrat de management al deșeurilor în Timiș, realizarea unei căi majore rutiere în perspectiva decărcării circulației de pe autostrada spre Timișoara prin DN59, reabilitarea DJ 591/Timișoara – Sânmihaiu Român – Cenei, reabilitarea DJ 572, între localitățile Berzovia – Buziaș – Lipova, sporirea capacității de circulație pe DJ 609 D, realizarea centurii de ocolire Timișoara – Aeroport, reabilitarea DJ 595 D Giroc, între localitățile Urseni – Moșnița Nouă – Moșnița Veche – Bucovăț și reabilitarea DJ 692 A Becicherecul Mic – Dudeștii Noi – Sânandrei. 

Fiecare dintre aceste proiecte are specificat deja, în proiectul de hotărâre care vizează contractarea creditului de 200 de milioane de lei și sumele care se intenționează a fi cheltuite în beneficiul proiectului respectiv, în eventualitatea aprobării creditului.

Astfel, cele mai mari sume vor reveni proiectului de restaurare și refuncționalizare a Castelului Huniade al Muzeului Banatului (28 de milioane de lei), parcului tehnologic pentru energie alternativă ( 30 de milioane de lei), Centrului Județean Multifuncțional pentru susținerea afacerilor Timișoara (32 de milioane de lei) și proiectului vizând realizarea centrului integrat de management al deșeurilor Timiș (30 de milioane de lei). Realizării conexiunii cu autostrada spre Timișoara, prin DN 59, i-ar reveni suma de 15 milioane de lei din valoarea creditului contractat, în vreme ce proiectelor de reabilitare a drumurilor județene le-ar reveni sume cuprinse între cinci și 25 de milioane de lei. Pentru sporirea capacității de circulație pe DJ 609 D, pe centura de ocolire Timișoara – Aeroport, este prevăzută să fie alocată suma de cinci milioane lei din valoarea totală a creditului.