Autorităţile judeţene negociază cu Ungaria realizarea căii ferate Timişoara – Szeged, cu fonduri europene

Dacă negocierile eşuează, se va ajunge la mediere, la Bruxelles, sau chiar la pierderea finanţării

Cale ferataProgramul de cooperare transfrontalieră România – Ungaria a ajuns în impas din pricina faptului că autorităţile române şi maghiare din euroregiunea D.K.M.T. nu au ajuns la stabilirea unei liste comune de obiective şi proiecte strategice. Dacă negocierile eşuează şi la jumătatea lunii aprilie, se va ajunge la stabilirea obiectivelor prin mediere, la Bruxelles, în cazul unui eşec putându-se ajunge chiar până la pierderea finanţărilor europene în intervalul 2014 – 2020. Printre proiecte se numără reabilitarea căii ferate care leagă Timişoara de Szeged.

 

Negocierile româno-ungare, reluate în aprilie

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, liberalul Marian Vasile, a informat că, în ceea ce priveşte programul de colaborare transfrontalieră România – Ungaria, negocierile pentru stabilirea principalelor obiective strategice care vor fi asumate de părţi se află încă în curs de derulare, întrucât nu s-a ajuns la o înţelegere între părţi cu privire la priorităţile de investiţii. “Programul a fost un exemplu de best practice în materie de colaborare, gradul de absorbţie a fondurilor a fost cel mai ridicat şi s-au obţinut cei mai mulţi bani pentru judeţ şi pentru regiune”, spune Marian Vasile. Aceasta adăugă însă că, în acest moment, “există riscul să pierdem în totalitate acest program din cauza neajungerii la timp la o decizie comună asupra obiectivelor tematice şi a proiectelor strategice”.

Proiectele pe care autorităţile judeţene le susţin şi pentru care fac lobby susţinut sunt realizarea a trei drumuri transfrontaliere, a căii ferate Timişoara – Szeged şi a unui centru regional de legume-fructe.

Marian Vasile vicepresedinte CJ Timis (1)Marian Vasile a mai declarat că, în condiţiile în care se încearcă de multă vreme, fără succes, ajungerea la un acord, intenţia autorităţilor din cele două ţări este de a organiza o nouă întâlnire comună, la jumătatea lunii aprilie, în cadrul căreia să se stabilească în mod ferm de către autorităţile române şi cele ungare obiectivele şi proiectele strategice asumate. Fiindcă, în caz contrar, spune vicepreşedintele C.J. Timiş, s-ar putea ajunge la necesitatea unei medieri, la Bruxelles sau, în cel mai rău caz, la blocarea programului.

Calea ferată Timişoara – Buziaş, un proiect care trenează de ani buni

Subiectul legat de posibilitatea reabilitării căii ferate Timişoara – Szeged din fonduri europene, obţinute în cadrul unui parteneriat transfrontalier România – Ungaria nu sunt de dată recentă.

Pentru materializarea proiectului ar fi necesară, însă, ajungerea la un acord între autorităţile judeţene din Timiş şi din judeţul maghiar Csongrad, prin care acestea să convină ca o parte din banii care vor veni în viitorul apropiat dinspre Uniunea Europeană, adică mai mult de 25 de milioane de euro pe proiecte transfrontaliere, să fie dirijaţi înspre realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului referitor la modernizarea căii ferate şi a capacităţii de viteză pe acest traseu pe care acum se circulă cu viteză redusă. 

Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru realizarea acestui proiect a fost evocată în repetate rânduri în trecut de către autorităţile judeţene (LINK: http://timpolis.ro/arhiva/articol-colaborarea-dkmt-pusa-la-incercare-de-linia-ferata-timisoara-szeged-21525.html).

Considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din vestul ţării, realizarea liniei ferate Timişoara – Szeged ar presupune şi refacerea podului feroviar de la Cenad. Proiectul în sine ar aduce beneficii econo­mi­ce majore pentru toată zona de vest, însă, judecând după calea anevoioasă către ajungerea la un acord între părţi, se pare că nu toate judeţele din zonă sunt dispuse să investească în programul de reali­zare a căii ferate Timişoara – Szeged.

Inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea co­finanţării pentru acest proiect, vizând realizarea documentaţiei preliminare pentru calea ferată, investiţie care s-ar ridica la o valoare de 787.635 de lei, au existat numeroase controverse. Realizarea documentaţiei va fi acoperită din fonduri europene, însă, ca la orice proiect simi­lar, ar fi necesară o prefinanţare, pen­tru a asigura demararea proiectului. Din acest punct au plecat, de altfel, primele probleme, deşi suma, raportată la nivelul judeţului, nu este una exorbitantă.   

Suma necesară prefinan­ţă­rii, de aproximativ 350.000 de euro, ar trebuit suportată, însă, exclusiv de judeţele Ti­miş şi Csongrad, întrucât, în cazul celorlalte ju­deţe din euro-regiunea DKMT, care ar fi bene­ficiare indirecte ale acestui proiect, au fost  invocate raţiuni de ordin financiar.

Linia de cale ferată de aproximativ 112 kilometri care lega Banatul de Ungaria a fost inaugurată în data de 15 noiembrie 1857 şi  a avut parte de trafic intens pâ­nă la sfârşitul celui De-al Doilea Răz­boi Mondial, când podul de cale ferată de la Szeged a fost aruncat în aer. Linia de cale ferată care lega Timişoara de Szeged mergea apoi mai departe, înspre Viena. Aceasta a fost cea de-a doua cale ferată ca vechime care a fost realizată în această parte a Europei, după calea ferată care lega localităţile bănăţene Baziaş şi Oraviţa.

Eşec în procesul negocierilor şi la final de 2013

La jumătatea lunii decembrie 2013, Marian Vasile a reprezentat Timişul la întâlnirea la care au participat reprezentații tuturor celor opt judeţe situate la graniţa dintre România şi Ungaria. La întâlnire, au fost prezenţi atunci şi oficiali din partea celor două Guverne, reprezentanţi ai  Autorităţii de Management a programului, ai Euroregiunii DKMT, precum și firme de consultanță.

În cadrul negocierilor s-a convenit doar asupra a două dintre cele patru obiective tematice ce vor fi finanţate în intervalul 2014 – 2020. Discuţiile s-au purtat în contextul în care Comisia Europeană a solicitat concentrarea eforturilor de implementare a proiectelor, fapt care ar presupune selectarea a doar patru obiective tematice din totalul celor 11 definite de C.E. Două dintre obiectivele care au fost agreate deja vizează protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor (cu componente de management al apei și al destinațiilor turistice cu caracter istoric şi natural) şi promovarea transportului durabil (cu componente de mobilitate transfrontalieră şi dezvoltarea de legături la reţeaua europeană TEN-T).

Celelalte două obiective nu au putut fi tranșate până la finalul întâlnirii, delegațiile din cele două ţări manifestând poziţii diferite.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro