Asociaţia „21 Decembrie 1989” a transmis, zilele acestea, preşedintelui României un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru constituirea unei Direcţii pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi a Infracţiunilor Contra Umanităţii, în structura Parchetului General, aşa cum funcţionează DNA şi DIICOT.

„Înfiinţarea unei asemenea Direcţii este imperios necesară şi oportună pentru ca Statul Român să dea, în sfârşit, curs unor obligaţii decurgând inclusiv din art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de a respecta în mod efectiv şi a pune în operă hotărârile CEDO privind asigurarea dreptului la un proces echitabil înăuntrul unui termen echitabil şi a unei anchete efective şi independente, inclusiv cu privire la poziţia anchetatorului, în sensul în care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg, iar recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin completul condus de judecătorul Rodica Cozma, în hotărârea de confirmare a Ordonanţei de redeschidere a Dosarului Revoluţiei, emisă de procurorul general interimar Bogdan Licu”, îşi motivează demersul Asociaţia „21 Decembrie”, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Klaus Iohannis.

În competenţa Direcţiei pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi a Infracţiunilor Contra Umanităţii (DICCIU) ar urma să intre doar crimele comunismului și infracţiunile prevăzute în art. 438 – 445 din Codul Penal. Acest proiect de lege defineşte drept crime ale comunismului „acele fapte prevăzute de legea penală, săvârșite în scopul aplicării de represalii, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale omului, ai căror autori sau ceilalți participanți la săvârșirea acestora erau învestiți cu exercițiul autorității de stat sau de partid în perioada regimului comunist, fapte comise împotriva cetăţenilor români sau a oricăror alte persoane”.

Din DICCIU ar urma să facă parte 25 de procurori, 20 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, zece specialişti, în structură fiind incluse şi zece posturi de personal auxiliar de specialitate şi 15 posturi de personal economic şi administrativ.

DICCIU ar urma să fie organizată în două secţii, din care una este încadrată cu procurori militari, conduse de procurori-şefi de secţie, ajutaţi de procurori-şefi adjuncţi secţie, secţiile putând fi înfiinţate şi desfiinţate prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei, cu avizul CSM.

Societatea „Timişoara” îşi anunţă susținerea faţă de această iniţiativă a înfiinţării în cadrul Parchetului General a unei Direcţii care să investigheze crimele comunismului și să le aducă în faţa instanţelor naționale.

„Credem că înfiinţarea unui astfel de departament ar fi o urmare firească a semnării de către ministrul Justiției din România, cu aproape doi ani în urmă, a Declaraţiei de la Tallin, în care zece state din Europa de Est au convenit să găsească împreună calea prin care crimele comunismului să fie aduse în faţa unor instanţe naţionale sau internaţionale. La Tallin s-a constituit un grup de lucru din experți care caută metoda cea mai adecvată pentru a pune în practică ceea ce statele, prin vocea miniştrilor de Justiție, au hotărât. Una dintre soluţiile grupului de experți este chiar aceea de a înfiinţa birouri de procuror în fiecare țară, birouri care să colaboreze în cadrul unui sistem interstatal și care să prezinte dosarele întocmite instanţelor naționale”, se arată într-o scrisoarea deschisă a Societăţii Timişoara, adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, ministrului Justiţiei, Raluca Prună, şi procurorului general al României, Augustin Lazăr.

Florian Mihalcea, președintele Societății „Timişoara”, spune că, prin acest demers, România ar fi o deschizătoare de drumuri, primul stat care ar trece de la declaraţii politice la soluții în vederea îndeplinirii obiectivelor Declaraţiei de la Talin.

Societatea „Timişoara”, membră a Platformei Memoriei și Conştiinţei Europene, militează pentru găsirea unei soluții instituţionale pentru pedepsirea crimelor comise în perioada comunistă şi pentru aflarea întregului adevăr care să stea la baza scrierii istoriei comuniste și postcomuniste în România. „Avem toată încrederea că acest deziderat se va înfăptui, în sfârșit, prin adoptarea ordonanţei de urgență propuse”, transmite, în încheierea scrisorii deschise, Societatea „Timişoara”.