Conform unor propuneri făcute la nivel local, se doreşte întocmirea documentaţiei prealabile pentru amenajarea unui aquapark cu apă termală la Timişoara, pe lângă proiectul „mega-aqua-park-ului” de la Dudeştii Noi, în care Primăria Timişoara este deja angrenată. Marea problemă ar fi găsirea unei suprafeţe suficient de mari pentru o asemenea investiţie, comparabilă cu cea din Gyula sau Mako.

Perspective legate de finanţarea europeană

Conform propunerilor unor consilieri locali timişoreni, Timişoara trebuie să găsească în perioada imediat următoare resursele necesare pentru documentaţia prealabilă necesară accesării de fonduri europene destinate construcţiei în municipiu sau lângă a unui aquapark cu ape termale similar celui din Mako sau Gyula.

Consilierii locali care au venit cu propunerea spun că mulţi timişeni şi arădeni se duc în Ungaria pentru agrement tip aquapark, în zona Szeged, Mako, Gyula sau Oroshaza. Aşa că, după modelul de la Oradea sau Deva, au solicitat ca Primăria să aloce bani pentru un studiu de fezabilitate care sa indice locaţia viitorului aquapark şi sumele necesare pentru un asemenea proiect. Aleşii locali consideră că documentaţia trebuie elaborată rapid, pentru că în septembrie se deschide o axă de finanţare europeană pe acest gen de activităţi, ADR Vest fiind administrator de proiecte pe zona de vest. Proiectul viitorului aquapark din Timişoara este comparat cu cel de la Gyula, pe 8,5 hectare, valoarea investiţiei ajungând la 10 milioane de euro.

În privinţa locaţiei, aceiaşi consilieri locali susţin că „au fost multe idei, locaţiile pot fi propuse, pot fi analizate exact în perioada studiului de fezabilitate de către specialişti, de către Consiliul Local, de către universităţile din Timişoara. Pot să fie în proprietatea Consiliului Local Timişoara, administraţia poate identifica terenuri care să aparţină unor alte instituţii, gen Ministerul Apărării, dezafectate, terenuri achiziţionate sau în parteneriat public privat.”

Conducerea Primăriei Timişoara deocamdată are rezerve legate de acest proiect, menţionând că oraşul are nevoie de un asemenea parc, dar trebuie să se acorde mare atenţie detaliilor. „Simpla bifare, «am făcut un aquapark», nu ne rezolvă problema. Noi nu putem să judecăm la scara oraşului Gyula. În Timişoara, ca sa aibă succes un aquapark, trebuie să avem la dispoziţie, cum spun specialiştii, minimum 20 de hectare. Ca parcul din Timişoara să fie atrăgător pentru cei din împrejurimi, inclusiv din Serbia, din Ungaria, pentru cetăţeni ai României, el trebuie sa fie cel mai spectaculos, cel mai atractiv din această parte de Europa. Noi nu avem pe raza municipiului Timişoara o asemenea suprafaţă disponibilă, şi chiar daca am avea-o, nu s-ar justifica să fie folosită pentru acest obiectiv pentru că valoarea terenului este uriaşă şi costurile obiectivului ar fi nejustificate. Peste tot în lume s-au construit astfel de parcuri, de la un anumit prag în sus, ca mărime, ca anvergură, în afara localităţilor, desigur, cât mai aproape, dar în afară”, spune edilul Nicolae Robu.

Totodată, Primăria Timişoara are şi rezerve legate de faptul că este deja angrenată într-un proiect similar aflat într-o stare avansată – cel de la Dudeştii Noi, care ar rezolva nevoia celor care vor divertisment de tip aquapark în zona de vest a României.

„Noi avem un parteneriat cu comuna Dudeştii Noi şi care dispune fără exproprieri, fără probleme de câteva zeci de hectare de teren. Proiectul a fost depus de către comuna Dudeştii Noi pentru finanţare. Proiectul de la Dudeştii Noi este în fază avansată, el a fost depus si acceptat la finanţare. A fost pe lista de rezervă, n-a intrat în prima tranşă. Nu a contractat execuţia lucrării pentru că nu a vrut să rişte să nu termine proiectul, el fiind unul destul de mare în timpul care a mai rămas până la sfârşitul exerciţiului 2007-2013. Ei au un proiect, vor veni cu el, cu noi sau fără noi”, susţine Nicoale Robu.

Primarul Timişoarei crede că o locaţie din vecinătatea oraşului, cum este Dudeştii Noi, ar fi mai potrivită pentru sunt distanţe scurte, zece kilometri, şi cale de acces foarte bună. În Timişoara ar fi o problemă, este de părere edilul, inclusiv amenajarea unei parcări de 1.000 de locuri pentru un astfel de obiectiv. „Nu avem unde, cunoaştem situaţia municipiului, ştim ce terenuri virane există. Am aglomera zona respectivă într-o manieră insuportabilă”, spune primarul Timişoarei.

Cu toate acestea, nu a fost exclusă ideea demarării unei astfel de investiţii la Timişoara, şi, în acest sens, din bugetul pe acest an, a fost aprobată alocarea sumei de 100.000 de lei, pentru a se elabora studiul de fezabilitate menit să lămurească dacă se poate sau nu realiza un astfel de proiect la Timişoara sau în imediata vecinătate a oraşului.

„Nu văd de ce nu s-ar putea face un astfel de proiect şi la Timişoara”

Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest, susţine că, din punct de vedere al resurselor de apă termală, Timişoara s-ar preta foarte bine pentru o astfel de investiţie.

„Nu văd de ce nu s-ar putea face un astfel de proiect şi la Timişoara. V-am mai spus că în Ungaria a apărut «revelaţia» că există resurse de apă termală şi că pot fi exploatate profitabil abia după ce s-au făcut foraje şi prospecţiuni în acest sens în Timiş, şi s-au descoperit importante resurse de acest gen. Iar Timişoara are potenţial pentru o asemenea investiţie – forajul de la UMT, de exemplu, s-a făcut în 1983 – 1984 şi a fost primul foraj – adică unde s-a săpat s-au şi găsit ape termale”, declară Petru Urdea. În plus, mai spune el, nu este nevoie de resurse imense de apă termală la un aquapark cum sunt cele din Ungaria doar o parte din bazine au apă termală. „Iar dacă apa termală e folosită şi pentru a încălzi apa din bazine, avem un circuit închis, iar resursele nu se pierd”, declară acesta.

În opinia sa, speculaţiile că resursa cea mai importantă din Timişoara ar fi cea de sub clădirea Sucursalei BRD Timişoara sunt nefondate, şi că, în general, cam în toate locurile din Timişoara unde s-au făcut foraje de acest gen s-au găsit ape termale. „Această resursă nu e limitată la o zonă de câteva sute de metri pătraţi. Avem ape termale şi la UMT şi la Ştrandul Termal, şi la Clinica de Fizioterapie, şi în Parcul Alpinet. Şi toate au aceleaşi caracteristici”, susţine Petru Urdea.

Proiectul cu cele mai multe şanse de realizare, la Dudeştii Noi

Cum majoritatea timişorenilor continuă să facă turism de agrement în Ungaria, în lipsa unui aquapark similar în zonă, se vorbeşte de multă vreme de posibilitatea ca măcar un astfel de obiectiv de agrement comparabil cu cel al vecinilor maghiari să se construiască în Timiş. Au fost vehiculate în ultimii ani numeroase idei şi locaţii – de la Sânnicolau Mare până la comunele limitrofe Timişoarei. Până la urmă însă singurul proiect care pare să aibă şansele cele mai mari de realizare este cel din comuna Dudeştii Noi, în varianta în care nu ar fi dependent de vreo finanţare de la buget, ci ar fi realizat cu fonduri europene.

Proiectul a fost scris de compartimentul de dezvoltare locală al Primăriei Dudeştii Noi, valoarea sa fiind de aproximativ 15.000.000  de euro, din care 30% cofinanţare.

Pentru a putea susţine cofinanţarea, Primăria Dudeştii Noi a realizat demersuri la nivelul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Timişoara pentru un parteneriat. Iniţial Primăria Timişoara susţinea că nu este interesată de proiect. Între timp însă, se pare, şi-a reconsiderat poziţia, dorind un parteneriat cu Dudeştii Noi. Aşadar, proiectul este iniţiat sub auspicii noi, cu şanse mult mai mari de implementare rapidă. “Probabil, Municipalitatea timişoreană şi-a dat seamă de potenţialul acestui proiect, şi de faptul că de el ar beneficia din plin timişorenii, care nu au un alt loc de agrement asemănător în apropierea oraşului”, ne-a declarat primarul liberal al comunei Dudeştii Noi, Alin Nica.

Iniţial proiectul privind înfiinţarea unui parc turistic şi de agrement a fost depus spre finanţare în 2010, în cadrul Programului Operaţional Regional Axa 5 – Dezvoltarea turismului. Potrivit procedurilor, fondurile europene se alocau după regula „primul venit, primul servit”, iar proiectul s-a situat atunci al doilea în ordinea de aprobare, din rezerva de proiecte. Primăria Dudeştii Noi a primit o adresă de la Agenţia Regională de Dezvoltare 5 Vest prin care administraţia locală a fost înştiinţată că acest proiect, aşteptat cu atât interes nu doar de timişeni ci şi de cei din judeţele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, va primi finanţare, cu condiţia ca termenul de execuţie să nu depăşească data de 31 iulie 2015, termen maxim pentru implementarea tuturor proiectelor aferente finanţărilor europene 2007 – 2013.

Primăria Dudeştii Noi a avut, însă, rezerve legate de posibilitatea încadrării în acest termen, din cauze obiective. Reprezentanţii administraţiei locale spun că termenul de doi ani era unul imposibil de respectat, pentru că, iniţial, termenul asumat pentru proiect era de trei ani, or reducerea acestuia la mai puţin de doi ani făcea practic imposibilă realizarea procedurilor de achiziţie publică, realizarea planului de urbanism zonal, obţinerea avizelor necesare şi execuţia propriu-zisă a proiectului.

De aceea, proiectul a fost regândit pentru noua tranşă de finanţare, când are şanse mult mai mari de implementare, şi din perspectiva parteneriatului cu Primăria Timişoara şi CJ Timiş.

Proiectul cuprinde realizarea a cinci bazine exterioare şi a trei bazine interioare de recreere şi agrement, diverse tobogane şi accesorii acvatice de distracţie, un centru spa, o sală de sport, o sală multifuncţională, un bazin olimpic de înot, un sediu administrativ, magazine şi restaurante, 350 de locuri de parcare, un lac artificial, o plajă pentru bronzat, zone verzi şi o mică pădure în jurul centrului.