Din cauza metodologiei care face posibilă înscrierea în învăţământul liceal inclusiv a elevilor cu medii de admitere foarte mici, din 15 septembrie profesorii vor trebui să se ocupe de elevi de nota 2, 3 sau 4. În liceele din Timiş sunt înscrişi aproape 500 de elevi cu medii de admitere sub 5.

Perspective “luminoase”

Întrucât, la nivel naţional, o bună parte din absolvenţii clasei a VIII-a au obţinut sub nota 5 la evaluarea naţională, şi mediile de admitere la liceu sunt la fel de mici. Reglementările impun însă ca şi aceşti elevi să fie înscrişi la liceu, astfel că în fiecare judeţ există un eşantion destul de mare de liceeni boboci de nota 2, 3 sau 4.

Nici Timişul nu face excepţie de la regulă, fiind în “top 5” al judeţelor cu cel mai mare număr de elevi înscrişi la liceu cu note sub 5. Astfel, 446 de elevi timişeni de clasa a IX-a se pot “lăuda” din toamnă cu statutul de licean obţinut cu o medie de admitere sub 5.

Unii profesori se gândesc cum îi vor putea pregăti pe aceşti elevi pentru că, potrivit constatărilor generalizate, o parte din ei nu ştiu să citească şi să scrie corect. “Şi în această situaţie de fapt stă explicaţia mediilor de promovare dezastruoase de la bacalaureat. Unii elevi nu ştiu să scrie şi să citească, şi noi avem pretenţia să rezolve integrale derivate. Şi încă sunt reticenţe legate de învăţământul profesional, în condiţiile în care sunt licee tehnologice cu procente de promovare de 0%  care sunt finanţate în continuare şi trăiesc bine mersi. Se continuă cu aceeaşi mentalitate că este nevoie de cât mai multe diplome. Haideţi atunci să le dăm diplome tuturor… Este o stare de anormalitate de pe urma căreia au de suferit tinerii în primul rând”, consideră profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EduCer.

O alternativă neglijată

O soluţie propusă de cadrele didactice ar fi reintroducerea examenului de admitere la liceu şi reînfiinţarea şcolilor profesionale pentru cei care vor să înveţe o meserie.

Această din urmă variantă este luată în calcul şi de Ministerul Educaţiei, care are în lucru un proiect pentru reînfiinţarea în sistem dual – adică, în parteneriat cu mediul economic – a vechilor şcoli profesionale.

În 2009, Ministerul Educaţiei, pe atunci condus de Ecaterina Andronescu, a decis, peste noapte, desfiinţarea şcolilor de artă şi meserii, începând cu anul şcolar 2009 – 2010. Decizia a fost ţinută o vreme la secret, informaţia fiidn făcută publică cu doar câteva săptămâni înainte de începerea noului an şcolar. Astfel, nu mai erau prevăzute locuri pentru şcolile de arte şi meserii, ci doar pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, vocaţional, respectiv profesional şi tehnic.

În momentul în care a luat unilateral decizia desfiinţării acestui tip de învăţământ, Ministerul Educaţiei nici nu a oferit o explicaţie plauzibilă. În noua variantă, care prevedea exclusiv învăţământ liceal, elevii de la liceele tehnice nu aveau posibilitatea dobândirii unor cunoştinţe tehnice solide, întrucât numărul de ore alocat instruirii practice era mult prea mic. În plus, nu s-a ţinut cont de faptul că acumularea simultană a disciplinelor teoretice, de specialitate şi a instruirii practice depăşeşte cu mult puterea de asimilare a multor elevi.

Până la acel moment, erau alocate locuri în planul de şcolarizare şi şcolilor de arte şi meserii. Când s-a decis desfiinţarea acestora, în Timiş funcţionau 25 de astfel de unităţi, majoritatea, pe lângă grupurile şcolare tehnice, deşi una singură avea statutul declarat de şcoală de arte şi meserii. Niciuna nu a rezistat “curentului reformist” promovat atunci în sistemul educaţional.