Un proiect de hotărâre de Guvern amână cu încă două luni obligativitatea utilizării cardului electronic de sănătate. Proiectul îşi propune şi să ofere soluţii pentru celelalte probleme cu care se confruntă autorităţile din sistem, generate de obiecţiile de natură religioasă sau de conştiinţă invocate de unii asiguraţi pentru a-şi argumenta refuzul de a utiliza cardurile electronice de sănătate.  

Mai mult de jumătate din carduri s-au întors la CJAS Timiş

Reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş spun că pe adresa instituţiei nu a fost semnalată, de către medicii de familie sau de către persoanele asigurate, nicio nemulţumire legată de iminenta obligativitate, începând cu 1 aprilie, a utilizării cardului electronic naţional de asigurări de sănătate. În pofida acestui fapt, din totalul cardurilor electronice de sănătate care au fost distribuite prin Poşta Română,  49.322 au fost returnate CJAS Timiş. În aceste condiţii, soluţia identificată pentru distribuirea a 34.051 carduri de sănătate a fost plasarea distribuţiei lor în sarcina medicilor de familie din judeţ, şi aceasta în ciuda faptului că aceştia îşi manifestaseră iniţial refuzul, în baza unei hotărâri luate în cadrul unei şedinţe a Societăţii Timiş de Medicina Familiei, care a avut loc la jumătatea lunii decembrie 2014.

Acum, însă, CJAS transmite că cele peste 34.000 de carduri au fost deja ridicate de către medicii de familie, în vederea distribuirii lor, la prima prezentare a pacienţilor la medic în vederea solicitării de servicii medicale.

CJAS Timiş îi mai rămâne de soluţionat problema altor 15.271 de carduri, care aparţin unor persoane asigurate, dar care nu figurează pe listele niciunui medic de familie.

“Pentru a nu îngrădi accesul asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, documentele utilizate până în prezent pentru dovedirea calităţii de asigurat rămân valabile până în data de 31 martie”, precizează, în context, reprezentanţii CJAS Timiş.

Consens asumat tardiv

Iniţial, medicii de familie din Timiş şi-au manifestat refuzul de a se implica în distribuirea cardurilor naţionale de sănătate. “Medicii de familie sunt medici şi nu distribuie carduri. Medicii de familie consultă pacienţii, iar distribuirea afectează actul medical. Există un contract între CNAS şi Poşta Română, deci nu intră în atribuţiile de medic şi nici în contractul de furnizări de servicii medicale distribuirea cardurilor. Medicii de familie sunt de acord să activeze cardurile ca orice furnizor de servicii medicale. Cei mai mulţi dintre ei şi-au cumpărat cititoare. Mesajul către pacienţi este că medicii de familie îi consultă ca şi până acum, cu sau fără card primit. Pacientii care au carduri, dar nu au probleme medicale, să aştepte până se limpezesc lucrurile”, se preciza într-un comunicat publicat pe pagina de internet a Societăţii Timiş de Medicina Familiei.

Între timp, însă, CJAS Timiş pare să fi ajuns la o înţelegere cu medicii de familie din judeţ. Am căutat să obţinem un punct de vedere în acest sens de la preşedintele Societăţii Timiş de Medicina Familie Claudia Iftode, însă până la închiderea ediţiei aceasta nu a putut fi contactată telefonic.

Utilizarea cardului, obligatorie de la 1 aprilie

Potrivit prevederilor cuprinse într-un recent proiect de hotărâre de Guvern, utilizarea cardului electronic de sănătate la medicii de familie, în spitale sau la farmacii, va deveni obligatorie începând nu cu 1 februarie, cum fusese preconizat iniţial, ci abia de la 1 aprilie, informează Mediafax. Până atunci, asiguraţii vor mai putea prezenta, pe lângă cardul naţional de sănătate, şi adeverinţele sau biletele de trimitere.

În baza aceluiaşi proiect de act normativ, se prevede că serviciile medicale pentru situaţii de urgenţă medico-chirurgicală vor fi acordate în baza actelor normative în vigoare. Persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani pentru care încă nu a fost emis cardul electronic pot beneficia de servicii medicale tot în baza documentelor în vigoare, în urma verificării calităţii de asigurat pe pagina de internet a CJAS de care aparţin. Şi aceasta până la data la care asiguratul intră în posesia cardului (însă nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia).

Pentru persoanele care refuză să utilizeze cardul electronic de sănătate, din motive religioase sau de conştiinţă, legea prevede posibilitatea folosirii unor adeverinţe care să le ateste calitatea de asigurat şi a căror valabilitate este de trei luni. Ulterior, aceste adeverinţe trebuie reînnoite. Adeverinţele sunt eliberate de CJAS de care aparţine asiguratul. Tot acolo trebuie depusă şi o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte faptul că asiguratul refuză primirea cardului de sănătate şi, în cazul în care documentul electronic a fost deja expediat, declaraţiei pe proprie răspundere a asiguratului trebuie să îi fie anexat şi cardul electronic de sănătate emis.

Proiectul de hotărâre prevede şi obligativitatea păstrării şi arhivării de către CJAS a cardurilor refuzate de către pacienţi, precum şi posibilitatea de eliberare ulterioară a acestora, în baza unei solicitări scrise din partea asiguraţilor care au refuzat iniţial să utilizeze cardul electronic de sănătate. Acestora le este oferită posibilitatea de a-şi reconsidera decizia şi de a depune cerere scrisă la CJAS de care aparţin, în vederea ridicării documentului electronic.

În ceea ce priveşte cardurile naţionale deja emise, dar care nu au fost distribuite şi care au fost predate de către operatorul de servicii poştale caselor de asigurări de sănătate judeţene, acestea pot fi recuperate de către asiguraţi, fie prin prezentarea lor la sediul CJAS de care aparţin, fie de la medicul de familie pe lista căruia figurează înscris asiguratul, la prima prezentare a acestuia în vederea acordării de servicii medicale.

Cardurile de sănătate care nu vor fi distribuite pacienţilor de către medicii de familie într-un interval de 12 luni de la primirea acestora, vor fi returnate CJAS. În cazul în care acestea vor rămâne nedistribuite, legea prevede arhivarea lor de către casele de sănătate, în conformitate cu Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, care prevede că, la expirarea perioadei de arhivare stabilite de lege, să se procedeze la distrugerea acestora. În situaţia în care cardul de sănătate este pierdut, furat sau deteriorat, asiguratul va suporta contravaloarea eliberării unui duplicat. Aceleaşi prevederi ale legii sunt valabile şi pentru situaţia în care apar modificări ale datelor personale ale asiguratului sau în alte situaţii justificate, la solicitarea asiguratului.

Sunt invocate temeri de ordin religios

Introducerea obligativităţii privind utilizarea cardului naţional electronic de asigurări de sănătate a stârnit de-a lungul timpului numeroase polemici, multe dintre ele vizând modalităţile de asigurare a confidenţialităţii datelor personale ale asiguratului, înscrise pe cardul electronic de sănătate.

Rezerve serioase au fost semnalate, de asemenea, de către reprezentanţii unor culte. Aceştia au invocat argumente de ordin religios şi moral pentru a-şi argumenta refuzul de a utiliza cardul electronic de sănătate. Printre motive s-a numărat şi faptul că pe CIP-ul cardurilor ar figura înscris numărul 666.: “Binele dumneavostră nu este şi binele nostru. Nu vrem card. Vrem alternative, adică adeverinţe fără cip. Card înseamnă drac, iar cipul conţine cifra diavolului, 666. Nu vrem ca datele noastre medicale să ajungă la oricine”, citează Mediafax declaraţia unei persoane prezente la recenta întâlnire a organizaţiilor religioase cu reprezentanţii CNAS.

O alte temere formulată a fost cea legată de menţionarea pe card a acceptului privind acordul de donare de organe, context în care reprezentanţii organizaţiilor religioase au precizat că se tem că, în urma exprimării acestui acord, titularii de carduri ar putea deveni victime ale traficului de organe.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, din datele autorităţilor rezultă că la nivel naţional sunt doar 2.000 – 3.000 de români care refuză cardul. Şi a asigurat că va fi identificată o alternativă pentru ei.

Patriarhia Română spune că BOR nu se opune introducerii cardului de sănătate, dar susţine găsirea unei alternative pentru persoanele care, din anumite raţiuni, refuză acest act.

Securitatea datelor personale ale asiguraţilor, în sarcina STS şi a SRI

Potrivit informaţiilor oficiale oferite de autorităţile din sistemul de sănătate, securitatea suportului fizic pe care sunt găzduite informaţiile conţinute în SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat, care este baza de date în care sunt stocate toate datele medicale ale asiguraţilor din sistemul naţional de sănătate şi toate informaţiile despre sistemul medical românesc) este asigurată, în baza unui contract, de către STS. Tot într-o locaţie a STS sunt găzduite şi serverele care aparţin CNAS pe care sunt stocate datele din SIUI. În plus, securitatea datelor din SIUI mai este asigurată şi de către SRI. Reprezentanţii celor două instituţii nu au, însă, acces nerestricţionat la dosarul fiecărui pacient în parte, pentru că nu deţin datele complete de acces la dosarul fiecărui pacient, asigură reprezentanţii CNAS. Iar pentru a putea gestiona acest sistem complex de informaţii conţinute în SIUI, mai precizează aceştia, directorul Direcţiei de Sisteme Informatice al CNAS a avut nevoie să obţină certificat ORNISS. 

Potrivit HotNews, Direcţia Sisteme Informatice din cadrul CNAS deţine “cheia” SIUI, directorul acestui serviciu, Mihai Bejat, fiind, potrivit declaraţiilor preşedintelui CNAS, persoana care are acces şi care permite accesul în sistem celor de la departamentele de audit şi control.