Deşi se preconiza că se va ajunge la o situaţie de stopare a angajărilor în sectorul medical vest-european, creşterea cererii de forţă de muncă în sectorul asistenţei medicale este confirmată de cele mai recente date ale Observatorului european al locurilor de muncă vacante, publicate de Comisia Europeană. Mulţi medici români sunt tentaţi în continuare de angajarea în străinătate, lucru care, spun sindicatele din domeniu, continuă să golească spitalele şi în Timiş.

Foarte multe oportunităţi de angajare

Între 2008 şi 2012, numărul de locuri de muncă în sectorul asistenţei medicale din Uniunea Europeană a crescut cu aproape 2 % anual. Această creştere este rezultatul efectelor combinate ale îmbătrânirii populaţiei, progreselor tehnologice şi terapeutice, creş-terii aşteptărilor populaţiei în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi al punerii unui accent mai mare pe asistenţa profilactică. În 2012, aproape un milion de persoane au fost angajate pentru a lucra în domeniul asistenţei medicale.

Cu toate acestea, Observatorul european al locurilor de muncă vacante reflectă scăderea în ansamblu a cererii de forţă de muncă în U.E., locurile de muncă vacante fiind cu 6 % mai puţine în al patrulea trimestru din 2012, în raport cu ultimul trimestru al anului 2011. Numărul de persoane angajate a scăzut în al patrulea trimestru al anului 2012 în cea mai mare parte a principalelor grupuri profesionale şi a scăzut cu 5% pentru „specialişti”, pentru prima dată de la al doilea trimestru al anului 2010.

Profesiile cu cea mai mare creştere a numărului de angajaţi, după lucrătorii care prestează servicii de îngrijire personală în domeniul asistenţei medicale, au fost creatorii şi analiştii de aplicaţii software, personalul administrativ şi specializat, personalul din minerit, supervizorii din industria prelucrătoare şi a construcţiilor, precum şi învăţătorii.

László Andor, comisarul pentru Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat: „Cel mai recent raport confirmă faptul că asistenţa medicală este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial pentru crearea de locuri de muncă în Europa, fiind prin urmare sectorul în care investiţiile în formare sunt urgente”. Serviciile de îngrijire personală în sectorul asistenţei medicale s-au situat pe primul loc între ocupaţiile cu cea mai mare creştere între al patrulea trimestru din 2011 şi al patrulea trimestru din 2012. Trei alte categorii de angajaţi din sectorul asistenţei medicale sunt clasate între primele 25 de profesii cu cea mai mare creştere: asistenţii medicali şi obstetricali, tehnicienii medicali şi farmaceutici şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii, de exemplu, medici stomatologi, farmacişti, fizioterapeuţi. Pe termen mediu, perspectivele de angajare sunt mai promiţă-toare pentru asistenţii medicali.

Raportul evidenţiază, de asemenea, faptul că o serie de ţări s-ar putea confrunta cu provocarea reprezentată de îmbătrânirea forţei de muncă în sectorul asistenţei medicale. De exemplu, mai mult de 40% din persoanele care activează în domeniul asistenţei medicale din Bulgaria şi din statele baltice au vârsta între 50 şi 64 de ani, fiind substanţial mai mare decât media U.E. Aproximativ unul din zece lucrători din spaţiul comunitar lucrează în mod direct în sectorul asistenţei medicale, Germania şi Marea Britanie având aproximativ 60% din personalul medical din U.E., conform Observatorului european al locurilor de muncă vacante.

Profesiile din domeniul sănătăţii se numără printre profesiile cele mai problematice din Europa, pentru care locurile de muncă vacante sunt greu de ocupat, conform raportului Comisiei Europene pentru 2012, privind locurile de muncă vacante şi recrutarea în Europa.

„Exodul” continuă

Creşterea perspectivelor de angajare a medicilor şi asistentelor medicale în vestul Europei nu reprezintă o veste bună pentru românii care au nevoie constantă de îngrijiri medicale. Din sistemul sanitar au plecat în ultimii ani foarte mulţi angajaţi, medici şi asistente, care s-au angajat peste hotare, pe salarii mult mai mari. În aceste condiţii, criza de personal din acest sistem s-a acutizat în mod constant. Exodul medicilor face ca în prezent, în România să existe 1,9 medici la 1.000 de locuitori sau 2,2, dacă la această sumă sunt adunaţi şi stomatologii, în timp ce media europeană este 3,7 la 1.000 de locuitori.

Anul trecut, peste 4.000 de cadre medicale au solicitat Colegiilor Medicilor Judeţene certificate profesionale curente pentru a putea lucra în străinătate.

Timişul se numără printre judeţele cu cele mai mari solicitări de acest gen, alături de Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Conform unor informaţii venite de la Direcţia de Sănătate Publică Timiş, aproape 1.000 de cadre medicale timişene depun anual cereri pentru a putea pleca la muncă în străinătate.

Cei mai mulţi medici timişeni care au solicitat certificate profesionale sunt din specialităţile medicină generală, medicină de familie, chirurgie generală, anestezie şi terapie intensivă. „Se pleacă şi din Timiş pe capete, atât medici, cât şi personal auxiliar. Cum în România nu pot beneficia de o salarizare decentă, foarte mulţi îşi suspendă con-tractele de muncă şi se duc să lucreze în străinătate. E un fenomen care afectează aproape toate unităţile sanitare bune din judeţ”, spune dr. Livius Cârstea, preşedintele Sanitas Timiş.