Tendinţa de amplasare a unor sisteme radar unde starea infrastructurii şi condiţiile de trafic nu justifică restricţiile de viteză a fost criticată recent de un senator timişean, care a cerut explicaţii în acest sens Ministerului Transporturilor şi Ministerului  Afacerilor Interne.

Multe radare, raportate la starea infrastructurii

Recent senatorul de Timiş P.P.-D.D. Ioan Iovescu a realizat o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Transporturilor, în care solicită explicaţii în cazul amplasării excesive de radare pe porţiuni de drum unde nu se justifică restricţiile de viteză. În interpelarea numită “Avem şosele ? Nu, dar vrem radare performante”, parlamentarul spune că Guvernul doreşte să extindă la nivel naţional reţeaua de supraveghere video cu radar, pentru a asigura faptul că şoferii care depăşesc viteza legală vor fi pedepsiţi cu siguranţă, indiferent dacă este sau nu un poliţist la faţa locului, dar că, în aceste condiţii, trebuie analizat dacă o amplasare excesivă a dispozitivelor radar se justifică, raportată la starea infrastructurii. “Vrem radare performante, dar şi scumpe, dar nu avem autostrăzi, iar pe cele pe care le avem în general nu putem merge cu o viteză permisă, iar unde putem merge cu o viteză superioară avem limitare de viteză, şi exact în acele locuri sunt amplasate radare. Care este scopul acestor radare?”, întreabă senatorul timişean.

Acesta precizează că “starea şoselelor şi a semnalizării rutiere din România este jalnică, şi unde sunt condiţii bune de circulaţie se introduc restricţii de viteză şi automat se instalează şi radare”, dând exemplul unui segment de drum des tranzitat de şoferii timişeni – este vorba despre Deva – Hunedoara, unde “deşi sunt două benzi pe sens, pe toată distanţa limitarea de viteză este de 50 de kilometri pe oră şi cel puţin un echipaj îşi face datoria 24 de ore din 24.”
Ioan Iovescu propune în acest sens să se analizeze într-un mod profesionist şi cinstit locul unde se amplasează radarele, respectiv să fie amplasate în locurile unde o viteză neadap-tată la condiţiile respective prezintă un pericol pentru circulaţie şi nu în locurile unde se poate circula cu o viteză superioară fără a pune în pericol siguranţa rutieră.

M.A.I. recunoaşte că starea drumurilor lasă de dorit

Ministerul Afacerilor Interne, prin ministrul Radu Stroe a răspuns la interpelarea adresată de senatorul de Timiş, precizând că scopul radarelor este acela de a contribui la combaterea nerespectării limitelor legale de viteză, fiind o modalitate de acţiune utilizată de toate poliţiile rutiere din Europa pentru creşterea siguranţei rutiere şi, implicit reducerea numărului accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora, prin creşterea gradului de respectare a legimului legal de viteză, ştiut fiind faptul că gravitatea consecinţelor unui accident rutier creşte în mod direct proporţional cu viteza. Totodată, Ministerul Afacerilor Interne a ţinut să precizeze că viteza este principala cauză generatoare de accidente rutiere în România, deţinând o pondere de aproximativ 20% din totalul acestora.

Cu toate acestea, M.A.I. prezintă în termeni vagi “algoritmul” de amplasare a radarelor, precizând că “Poliţia Română utilizează echipamentele de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor în zonele în care frecvent se produc accidente de circulaţie pe fondul nerespectării vitezei legale sau al neadaptării acesteia la condiţiile de drum” şi că “utilizarea acestor echipamente se efectuează după un program stabilit pe baza analizelor de risc rutier întocmite periodic, privind evoluţia fenomenului rutier pe sectoarele de drum, zilele din săptămână şi intervalele orare cu risc major de producere a accidentelor.”
Cu toate acestea, oficialii Ministerului Afacerilor Interne recunosc că sunt porţiuni unde starea infrastructurii rutiere este nesatisfăcătoare, menţionând că “starea drumurilor din România prezintă o serie de deficienţe cu privire la care, în timpul anului 2012, Poliţia Română a transmis administratorilor acestora peste 5.200 de informări, a aplicat 765 de sancţiuni contravenţionale şi a întocmit 15 dosare penale.”  În ceea ce priveşte segmentul de drum tranzitat des de timişeni şi dat ca exemplu de senatorul Dan Iovescu, ministrul Radu Stroe a declarat: “cu referire la Drumul Judeţean 687 Deva – Hunedoara, este adevărat că a fost reabilitat recent şi dispune de patru benzi de circulaţie, dar, cu toate acestea, nu îndeplineşte condiţiile minimale de siguranţă pentru suplinirea riscului rutier generat de creşterea vitezei de circulaţie.”

Pe de altă parte, M.A.I. a anunţat, ca răspuns la interpelarea parlamentarului timişean că în decursul ultimilor ani Poliţia a identificat mai multe sectoare de drum care tranzitează localităţi, unde este posibilă ridicarea pragului de viteză de la 50 la 70 de kilometri pe oră şi a eliberat avize acolo unde au existat dotările de siguranţă rutieră corespunzătoare, respectiv drumuri cu patru benzi de circulaţie, cu separatoare de sens, trotuare, pasarele pietonale, supra sau sub-terane ori insulă centrală pentru traversare petonală în două faze, treceri pentru pietoni iluminate şi indicatoare rutiere cu lumină intermitentă de culoare galbenă.

Ministerul Transporturilor evită subiectul stării drumurilor

Alături de M.A.I., şi Ministerul Transporturilor a fost interpelat de către senatorul Ioan Iovescu. Şi, deşi interpelarea nu viza doar amplasarea de radare, ci şi starea dezastruoasă a infrastructurii pe unele porţiuni de drum, Ministerul Transporturilor a evitat elegant să dea explicaţii pe acest subiect, precizând doar că “nici Ministerul Transporturilor, şi nici instituţiile din subordinea sa nu au implicaţii în amplasarea radarelor pe drumurile publice.”