Un grup de profesori, peisagiști, arhitecți și restauratori de la Facultatea de Arte și Arhitectură din Timișoara s-a întâlnit, ieri, la Povergina pentru a discuta despre modalitățile de restaurare a bisericii de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Scopul acestei prime întâlniri – la care au participat și diaconul Timotei Anișorac, din partea Arhiepiscopiei Timișoarei, preotul paroh Ioan Lazăr, dar și credincioși din Povergina – a fost acela de a găsi soluții pentru a se elabora o documentație tehnico-economică necesară salvării acestui monument al patrimoniului satului bănățean din secolul al XVIII-lea, anunță Mitropolia Banatului.
Biserica de lemn din Povergina a trecut în urmă cu cinci ani printr-un incendiu, ceea ce a dus la distrugerea turlei, carbonizarea pereților interiori ai navei bisericii, precum și a picturii. Din lipsă de fonduri aceasta nu a putut fi refăcută, însă recent Institutul Național al Patrimoniului a câștigat un proiect finanțat, ceea ce permite demararea procesului de restaurare și conservare a bisericii monument.
Biserica din Povergina va fi restaurată printr-un proiect din fonduri nerambursabile în valoare de 116. 820 de lei, iar termenul limită pentru finalizarea studiilor este 15 decembrie 2020.
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Povergina datează din anii 1782-1783. Este construită din lemne de stejar îmbinate la colţuri în „coadă de rândunică”. Pereţii exteriori sunt acoperiţi cu lipitură de pământ. Fundaţia este din piatră de carieră. Pictura a fost realizată de unul dintre cei mai importanți zugravi din Banat, Gheorghe Diaconovici, cel care face tranziția între pictura bizantină și cea occidentală.Totodată, acest pictor este tatăl unuia dintre fondatorii învățământului bănățean, filologul Constantin Diaconovici Loga.
Împreună cu celelalte 15 biserici de lemn din zona Făgetului, biserica din Povergina constituie o componentă de bază a patrimoniului cultural al Banatului, fiind un monument reprezentativ pentru arhitectura lemnului din Zona de Vest a României.
Ultimele comentarii