Recent, odată cu prezentarea în plen a ultimului raport încheiat de Curtea de Conturi în urma unui control extins la Primărie, au fost readuse în discuţie oportunitatea şi corectitudinea celebrei tranzacţii ce a vizat „Acvariul” din Piaţa Operei. Deşi Curtea de Conturi susţine că tranzacţia a dezavantajat Primăria, Municipalitatea spune altceva, dar pasează responsabilitatea spre Consiliul Local, care a aprobat schimbul de terenuri.
Responsabilitate pasată
Problema schimbului de terenuri făcut de Primăria Timişoara pentru pasajul din Piaţa Operei şi fosta clădire cunoscută sub denumirea „Acvariul” a revenit în discuţie odată cu prezentarea în plenul Consiliului Local a concluziilor ultimului raport al Curţii de Conturi. De această dată, s-a venit cu un punct de vedere cel puţin interesant, din care reiese, indirect, că responsabilitatea pentru tranzacţie îi revine Consiliului Local, care a aprobat-o. „Cu privire la modul de achiziţionare a subpasajului din Piaţa Victoriei – aici este aprobarea Consiliului Local, nu primarul stabileşte preţuri, chiar n-are nicio atribuţie. S-a făcut o evaluare, s-a discutat în comisia de negociere cu terţii, s-a negociat foarte dur şi, în final, procesul verbal văzut de Curtea de Conturi arăta limpede că tranzacţia s-a făcut în avantajul municipalităţii, dar auditoarea spune că acest subpasaj s-a vândut cu atât…De ce acum s-a cumpărat mai scump. Nu ştim de ce s-a vândut cu atât, noi ştim că s-a cumpărat, este vorba de un vot al Consiliului Local”, a precizat primarul Nicolae Robu.
De asemena conducerea Primăriei susţine că, de fapt, consilierii locali au votat să dea la schimb acele terenuri, pe baza unui raport de evaluare făcut conform legii, pe baza concluziilor unei comisii de negociere cu terţii care a reprezentat în procesul de negociere interesul public şi, prin urmare, consideră nejustificate opiniile, chiar şi ale Curţii de Conturi, conform cărora tranzacţia ar fi fost păguboasă pentru Primărie. De asemenea, deşi Primăria anunţa cu mândrie, încă de anul trecut, că s-a realizat caietul de sarcini pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a documentaţiei de execuţie pentru subpasajul din Piaţa Victoriei şi celelalte elemente ale Inelului 1 de trafic, acum nici măcar conducerea Municipalităţii nu mai pare atât de convinsă că în zonă se va realiza pasajul rutier
„Nu este obligaţia Primăriei să facă acolo subpasaj auto. E o idee de valorificare a acelui spaţiu şi în acest scop am propus sa fie readus în domeniul public acel subpasaj, ca să închidem inelul 1 de circulaţie prin subteran. V-am prezentat toată argumentaţia de rigoare, doar ca o posibilă valorificare şi nu că am fi fost obligaţi să folosim acel subpasaj într-un astfel de scop”, a dec larat chiar primarul Nicoale Robu, cel mai fervent susţinător al acestui proiect.
„Nouă, consilierilor locali, nu ni s-a prezentat detaliat raportul Curţii de Comturi, ci doar ni s-au citit nişte concluzii, într-o prezentare sumară. Chiar şi aşa, din ce ni s-a pus la dispoziţie, concluzia raportului Curţii de Conturi era că tranzacţia a fost dezavantajoasă pentru Primărie”, ne-a declarat consilierul local PNŢCD Flavius Boncea.
Un schimb de terenuri foarte disputat
Consiliul Local Timişoara a aproba, în 2012, cu majoritate de voturi, proiectul legat de dispariţia din zona centrală a celebrei clădiri botezate “Acvariul”. Astfel, proprietarii au primit la schimb trei terenuri ale Primăriei, pentru a ceda clădirea “Acvariului” şi pasajul subteran. Este vorba despre trei terenuri care însumează peste 8.000 de metri pătraţi – unul de 3.230 de metri pătraţi, aflat la intersecţia Căii Bogdăneştilor cu bulevardul Cetăţii, altul de 1.253 de metri pătraţi, în zona Pieţei 700, şi încă unul pe strada Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi.
Tranzacţia aprobată de Consiliul Local a stârnit nedumeriri încă din momentul supunerii spre aprobare în şedinţa de plen, din cauza valorii bunurilor imobiliare care fac obiectul schimbului. O parte din aleşii locali spuneau că acest schimb de terenuri este “dezechilibrat”. De aceea, s-a şi trimis încă de la începutul anului trecut, o adresă la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România pentru a clarifica o serie de nelămuriri legate de valoarea terenurilor. “Din păcate, răspunsul ANEVAR nu a sosit nici acum”, mai spune Flavius Boncea.
Ultimele comentarii