La începutul anului, TIMPOLIS prezenta în premieră un caz incredibil, având ca protagonistă Primăria Cenad, unde s-a cheltuit peste un milion de lei pentru o… pădure invizibilă. Şi dacă, în majoritatea cazurilor, constatările Curţii de Conturi nu sunt urmate de anchete la nivel de Poliţie şi Parchet, de această dată cazul a ajuns să aibă urmări penale. Investigaţia s-a extins, iar la începutul săptămânii poliţiştii timişeni de la Investigarea Fraudelor au făcut percheziţii în trei judeţe, la şase firme bănuite a fi implicate în acest caz.

Ancheta extinsă

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Timiş au efectuat la început de săptămână şase percheziţii pe raza a trei judeţe, la sediile unor societăţi comerciale ai căror administratori sunt bănuiţi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în acest caz al “pădurii invizibile” de la Cenad, în care  prejudiciul creat este estimat la 1.035.000 de lei. “În cursul lunii februarie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a dispus începerea urmăririi penale într-un dosar în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, pentru modul defectuos în care s-a derulat proiectul «Îmbunătăţirea calităţii mediului, prin împădurirea terenurilor agricole degradate constituite în perimetrul de ameliorare a comunei Cenad, judeţul Timiş»”, spun reprezentanţii Poliţiei Timiş.

În urmă cu câteva săptămâni, poliţiştii au efectuat o percheziţie la sediul Primăriei Cenad, unde există bănuieli că s-ar fi accesat 2.000.0000 de lei, în baza proiectului ce viza împădurirea unor suprafeţe de teren cu diferite specii de puieţi, iar potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi Timiş, investiţia nu s-ar fi materializat. “În urma cercetărilor, s-a stabilit că, din suma totală, angajaţii instituţiei ar fi utilizat 1.035.000 de lei, bani care nu pot fi justificaţi în evidenţele contabile”, spun ofiţerii de la Investigarea Fraudelor.

Extinzând cercetările, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, sub coordonarea procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, a efectuat şase percheziţii pe raza judeţelor Timiş, Gorj şi Mehedinţi, la sediile şi punctele de lucru a patru societăţi comerciale care au fost contractate să efectueze lucrări pe terenurile respective. Reprezentanţii societăţilor au fost conduşi pentru audieri la sediul Parchetului Curţii de Apel Timişoara. La descinderi au participat şi luptătorii Serviciului Pentru Acţiuni Speciale al Poliţiei Judeţului Timiş şi jandarmi din cadrul Grupării Mobile Timişoara, iar acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al SRI.

Un caz demn de “dosarele X”

La începutul lunii martie, TIMPOLIS făcea publice, în premieră, constatările Curţii de Conturi în urma anchetei făcute la Primăria Cenad, unde inspectorii instituţiei de control financiar au constatat plantarea unei… păduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasării pe teren spre a efectua inspecţia lucrărilor de împădurire pe suprafaţa celor 73,14 ha, la faţa locului am constatat că, pe suprafaţa celor 73,14 ha teren împădurit, nu se regăseşte nici măcar un puiet din speciile de arbori plantaţi, întreaga suprafaţă fiind acoperită cu buruieni şi spini, lucrarea fiind compromisă 100%”, se preciza în raportul Curţii de Conturi. Documentele aferente acestei investiţii au arătat că structurile abilitate de control silvic au constatat că  350.000 de puieţi de stejar, fag, salcâm s-au uscat,  din cauza secetei.

Cei 350.000 de puieţi de stejar, frasin, tei şi alţi arbuşti au fost plantaţi în trei etape, în primăvara lui 2012. După fiecare plantare s-au realizat recepţii. Culmea e că, la una dintre aceste recepţii, s-a constatat “un procent de prindere de 82%”. În aceste condiţii, e greu de înţeles unde au dispărut cei 300.000 de puieţi prinşi care ar fi trebuit deja să fie arbuşti dezvoltaţi.

“Toate actele arată că acei copaci au fost plantaţi. Doar aşa lucrarea a fost recepţionată. După care a fost secetă, însă suprafaţa respectivă nici nu a mai fost supravegheată. Problema e, cred, la modul în care s-au realizat contractele de achiziţii pentru această lucrare, în care ar fi trebuit să se prevadă pază permanentă, şi împrejmuire. Suprafaţa a fost împrejmuită, însă ulterior am înţeles că şi împrejmuirea a dispărut, iar ciobanii au intrat cu turmele pe acea suprafaţă. Nu se poate face o împădurire fără monitorizare şi pază ulterioară, întreţinere şi completare”, susţine Aristotel Vişoiu, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara.